UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 599
vrie acelaş an fără a fi fost părtaş bucuriei de a vedea împlinită
această ultimă dorinţă a vieţii sale. Dlugosz îl caracterizează
just în aceste cuvinte: Nec dubium videbatur, gloriam
LithuanioxHi et per illum pariam et cum eo extinctam fore. Tot
el îl aseamănă cu Alexandru cel Mare.
Fiind Witold cumnatul lui Alexandru cel Bun, nu numai
relaţiile familiare dintre ei, dar şi cele politice dintre ţările lor
ar fi meritat mai multă atenţiune decât li s'a acordat din partea
autorului, care abia în 2 pagini (162—3) schiţează tendinţele
celui dintâi de a-şi întinde influenţa până la ţărmul Mării Negre,
unde-şi asigură portul Chadzibey (1415), Odessa de mai târziu,
şi îngrijeşte de construcţia Cetăţii Albe. La 1420 dă ajutor
lui Alexandru cel Bun, care a fost atacat de o flotă turcească
la Cetatea Albă. Citează şi mărturia lui Gilbert de Lanoys, care
făcând la 1421 o călătorie prin aceste regiuni, s'a putut convinge
personal, de câtă autoritate se bucura numele lui Witold. Acest
călător spune că starostele Poloniei a trimis 12.000 de oameni
la Cetatea Albă, unde locuiau Genovezi, Valachi şi Armeni. Aci
s'a clădit în timp de o lună de zile o cetate a lui Witold, oare
dupăce se supărase pe Sigismund din cauza decisiunii dela Breslau,
iar pe Alexandru din cauză că divorţase de Ringala, s'a
gândit la acte de răsbunare. Pentru a da lui Sigismund şi lui
Alexandru o lovitură din cele mai simţite,, u iniţiat tratative cu
Turcii. Urmând însă în scurtă vreme împăcarea lui cu Sigismund,
tratativele între Turci şi Litvani n'au dus la o alianţă
mai strânsă, care ar fi putut să aibă urmări incalculabile pentru
Europa.
Autorul monografiei e versat în problemele metodologiei şi
are înclinări pronunţate mai mult pentru opera de sinteză, decât
pentru cea de analiză istorică.
I. L.
Csutak Vilmos, Emlekkonyv a s-zekely nemzeti muzeum 6tveneves
jubileumdra. Cluj 1929.
Implinindu-se la 1929 o jumătate de veac dela înfiinţarea
muzeului secuesc, directorul Csutak a redactat această „Carte
comemorativă pentru jubileul de 50 de ani al muzeului naţionalsecuesc"
cu un număr considerabil de colaboratori, ale căror
studii sunt menite a lămuri diverse aspecte ale vieţii secueşti
din trecut şi din prezent, De interes istoric necontestat sunt
contribuţiile următorilor autori: Dr. Balogh Istvdn, care scrie
despre felul cum înţelegeau vechii Secui să-şi apere moşia strămoşească
(haerdita:3 Siculioa): Barabâs Samu analizează două
documente falsificate: unul din 21 Martie 1386, în care e amintit
şi voevodul Ţării Româneşti: Dan. iar Ludovic de Anjou înti-