UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 637-
Autorul ne dă amănunte asupra acestor schinguiri şi pustiiri
după o cronică internă — Matei al Mirelor —, dar şi după a
cronică străină, săsească (p. 68).
Gavriil Bâthory părăseşte Ţara-Românească ameninţat de
Turci, cari nu mai au curajul să readucă pe Radu Şerban in .
scaunul său, ci-1 preferă pe vechiul pretendent, Radu Mihnea
(p. 70).
Radu Şerban mai avu o întâlnire victorioasă cu Bâtbory
la Braşov —1611 — unde nebunaticul principe ardelean fui bătut ,
pe locul în care îşi găsi moartea cu câţiva ani mai înainte ,
Moise Szekely. Biruinţa n'n putut fi exploatată in favoarea ..
domnului român din cauza tradiţionalei încetineli a curţii imperiale
şi de teamă ca Radu să nu devină „un al doilea Mihai
Viteazul" (p. 78). Radu biruitorul trebui să pribegească în Polonia
şi la Viena, de unde nu i s'au mai întors decât osemintele
(p. 79—84).
1. CRĂCIUN.
Vasile Pârvan, Dacia, an outline of the early civilizations
of the Carpatho-Danubian countries, Cambridge, Unilversity
Press, 1928; 214 pg. cu o hartă.
Instinctiv, parecâ, în faţa inevitabilului, Pârvan a făcut _
sforţări supraomeneşti: Getica, una dintre lucrările de valoare
ale ştiinţei noastre istorice; revista săpăturilor preistorice la .
noii, în franţuzeşte, Dacia; articole în diferite periodice româneşti
şi străine, asupra aceloraşi chestiuni nedeplin lămurite ale
trecutului nostru; chivernisirea ştiinţifică a Şcoalei Române din .
Roma.
Iar, acum, opera aceasta postumă: Dacia, o privire asupra
civilizaţiilor ţării carpato-dunărene, caşicând magistrul nu ar
afla liniştea în sânul străvechiului pământ, până nu-şi mai îmbrăţişează
odată locurile, peste cari atâtea neamuri s'au scurs,
şi până nu dă o ultimă sinteză scurtă a rezultatelor sigure ale,
unei vieţi de învăţat.
Cartea e împărţită în cinci capitole, după straturile de influenţe
ce s'au exercitat succesiv asupra aceleiaşi întinderi de -
pământ:
cap. I. Carpato-dunărenii şi Villanovanii,
cap. II. Carpato-dunărenii şi Sciţii,
cap. III. Carpato-dunărenii şi Grecii,
cap. IV. Carpato-dunărenii şi Celţii,
şi cap. V. Carpato-dunărenii şi Romanii
Concluzia ei este că, deşi supusă — până la năvălirile barbare
de după Christos — atâtor influenţe străine, persistente şi -