06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

DĂRI <strong>DE</strong> SEAMĂ 719<br />

C. N. Tomescu, Acte <strong>de</strong>la Mănăstirea Curchi (jud. Orheiu).<br />

Acte <strong>de</strong> danie <strong>de</strong>la Grigore Alex. Ghica (1765) pentru stăpânirea<br />

satelor Morozeni şi Vatici. La 1775 Oct. 15 Iordachi<br />

•Churchi înzestrează mănăstirea, iar la 1793 al doilea ctitor shimonahul<br />

Manasie Curchi fac inventarul averii mănăstire!. Un<br />

alt inventar mai bogat din 182<strong>2.</strong><br />

La 1780 Dec. 5 Hatmanul Moldovei Sturza, numeşte pe<br />

Toa<strong>de</strong>r Sabău căpitan <strong>de</strong> margini la vadul Văsălcăului (ţin.<br />

Sorocei) pentru a face paza şi poliţia graniţei.<br />

An. I. No. 4. (Octombrie-Decembrie 1929).<br />

T. G. Bulat, Moldova dintre Prut şi Nistru după harta geografului<br />

francez I. B. d'Auville.<br />

Harta a fost <strong>de</strong>scoperită <strong>de</strong> dl G. Vâlsan la Paris. Cuprin<strong>de</strong><br />

Ungaria şi Ţările Româneşti şi a fost lucrată în a doua jumătate<br />

a <strong>se</strong>c. XVIII-lea <strong>de</strong> I. B. d'Auville, în ce priveşte părţile româneşti,<br />

după indicaţiunile stolnicului Cantacuzino, D. Cantemir<br />

şi ale cartografului rus Schmidius.. Dl T. G. B. reproduce<br />

din hartă Moldova şi Ţara Românească, şi comentează partea<br />

.privitoare la Basarbia, stabilind localităţile şi râurile cari azi<br />

nu mai există, dar sunt indicate pe hartă.<br />

C. N. Tomescu, înfiinţarea eparhiei Chişinăului şi Hotinului.<br />

4813. Acte.<br />

La 1 Februarie 1813 <strong>se</strong> aduce la cunoştinţa protopopilor înfiinţarea<br />

<strong>se</strong>minarului duhovnicesc, care <strong>se</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> la 27 Ian.,<br />

poruncindu-<strong>se</strong> să <strong>se</strong> strângă copiii la învăţătură. Se dau ordine<br />

instituţiunilor şi locuitorilor din eparhia Ecaterinoslavului <strong>de</strong><br />

a <strong>se</strong> adresa <strong>de</strong>acum încolo eparhiei Chişinăului.<br />

Mitropolitul Gavriil face numirea personalului în noua<br />

eparhie.<br />

T. G. Bulat, Starea ţărănimii moldovene sub ocupaţia ru<strong>se</strong>ască<br />

(1808).<br />

Divanul Moldovei trimite generalului Cuşnicov rapoartele<br />

sosite din diferite părţi ale Moldovei <strong>de</strong>spre starea <strong>de</strong> cumplită<br />

sărăcie a populaţiei, care constrânsă să stea câte 2—3 familii<br />

într'o casă, din lipsa <strong>de</strong> vite nu poate lucra pământul şi nu mai<br />

poate i3uporta nesfârşita îngreunare a tuturor dărilor. îngroziţi<br />

<strong>de</strong> atâta mizerie unii au fugit şi Divanul cere să <strong>se</strong> ia măsuri<br />

<strong>de</strong> indreptare, căci altcum locuitorii <strong>se</strong> vor risipi.<br />

C. N. Tomescu, Tipografie grecească în Moldova la 484<strong>2.</strong><br />

La începutul <strong>se</strong>colului XlX-lea cartea grecească fiind foarte<br />

greu <strong>de</strong> procurat în Moldova, oameni cu cultură grecească, între<br />

cari beiza<strong>de</strong>aua Scarlat Ghioa, sprijinit <strong>de</strong> negustori ieşeni,<br />

reuşesc să impună Divanului Moldovei înfiinţarea unei tipografii<br />

greceşti pentru reeditarea <strong>de</strong> cărţi istorice, morale şi bi<strong>se</strong>rceşti<br />

„fără nici o sporire şi adăugire".

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!