UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI- DE SEAMĂ - m
al 11-lea — scriitorul francez le-ar fi primit delà Anonimul unguresc,
pus de regele Geza al II-lea ca tălmaciu pe lângă Odq.
- Presupunerea poate fi verosimilă după ce ştim, că Anonimul; a.
putut avea şcoală franceză —^ autorul ne arată cu foarte multe
date pregătirea nobililor unguri delà începuţui veacului al XIIlea
la şcolile clericale ale Parisului (unde a putat fi şi Petru
prepozitul din Budâ) — şi à fost delegat pe lângă secretarul regelui
francez ca cunoscător al limbii galice. ; şi poate «niàr ca
fost prieten -de şcoală ăl acestuia — cronicarul spune. într'un.
loc „in scolario studio" — la Paris.
J I
Prepozitul Petru de Buda — Anonimul — şi-ar fi scris cro?
nica îndată după moartea lui Bela al II-lea (t 1141), între anii
;
1147—1152. -
-- •••
Din rezumatul succint de mai sus poate nu iese .în evidenţă
cu destulă tărie temeinicia părerii d-lui Jakubovich. Cine
va urmării însă pe autor pas cu pas va ajunge lanceeaş concluzie,
ca şi subsemnatul: D-l Jakubovich a deslegat cu toată competenţa
şi cu o argumentare ireproşabilă o controversă, care a.
frământat nu mai puţin de două veacuri pe istoricii maghiari
şi străini 1 ) şi care s'a rezolvat — acum — sub o formă
favorabilă elementului autohton, Românii, găsiţi -aci de Unguri,
organizaţi în cnezate şi voevodate, aşa cum le-a, înregistrat Prepozitul
Petru din Buda din tradiţia ce putea fiinţa încă la 1&Q.
de ani după întemeierea regatului ungar.
I. CRĂCIUN.
V. Motogna, Războaiele lui Radu Şerban, (1602—1611). Bucureşti,
1926, Academia Română, Memoriile Secţiunii) Istorice,
Seria III, Tom. VI, Meni. II, 84 pag. - ,
Ni se pare că istoricii noştri au fost prea avari în a rer
cunoaşte lui Radu Şerban toate meritle ce le-a avut şi a-1 prezenta
posterităţii ca pe un mare voevod, egal, în foarte multe
privinţe, cu însuş Mihai Viteazul. Neglijenţa aceasta, poate avea
o singură scuză: Nenorocul lui Radu Şerban de-a urma în scau-t
nul Ţării-Româneşti îndată după eroul ucis la Turda şi de a.
nu fi avut sfârşitul învăluit într'un înălţător tragicism al lui
Mihai. Umbra voevodiului „viteaz" 1-a acoperit însă şi pe el,.
ca pe toţi domnişorii mai mult s'au mai puţin incolori din vea-»
curile următoare, şi această umbră covârşitoare n'a fost înlăturată
nici măcar acum de pe numele gloriosului învingător delà
Braşov — „Mohaciul ardelenesc" cum îi zice istoricul Szddeczky
— şi abilului diplomat tamponat de două imperii puternice;
german şi turcesc. Scăderea studiului d-lui Motogna rezidă,
.:•
a
) Discuţiile încep dela 1746, când a fost editată cronica decătre
Schwandtner în „Scriptores Rerum Hungariicarum".