UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE
SEAMA
primind însemnate influenţe etnografice din regiunea danubiană
1 ). Prima dată când se poate vorbi de o influenţă din par- r
tea Italiei e în vârsta fierului. Atunci a început Italia să-şi ere-,
eze civilizaţia sa, caie fără întrerupere, cu progrese şi regrese,
a continuat până în epoca contimporană, împrăştindu-şi Europei
întregi valorile". In două zone sa exercitat această inrîurire:
a) Stiria, Carniolia, Carintia, Croaţia, Bosnia şi Herţego-,
vina şi b) Ungaria cu toate ţările dinspre răsărit (pg. 60). In ul-,
tima, care ne priveşte şi pe noi, în această vreme era bronzul^
metalul care încă prevala; alături de el, se începe introducerea
fierului, ajungând abia mai târziu la o înflorire. ;
Obiectele găsite în părţile noastre, de provenienţă italică,,
sunt următoarele: la Ollacu, un disc de aur; la Orăştie, un mic
car cu patru roate; la Cioara, lamine de argint; la Brăduţ, trei
căldări (pg. 80); la Sătmar, în albia Someşului, o barcă votivă de
bronz, care-şi are corespondenta în Italia (pg. 82); la Fizeşul-
Gherlii, câteva cupe şi resturi dintr'o căldăruşe de bronz (pg.;
83). Deasemenea şi în văile Prutului şi Nistrului s'au găsit vase
italice de bronz; cea mai extremă staţiune a influenţii italice
spre răsărit e în Podolia, atestată printr'un coif de factură ita- :
lică. Fibulele cari de altcum erau comune în toată Europa, ocură.
şi la noi. Din ceramice terramare italică au fost scoase ia iveală^
în Banat şi în Buzău, urme de tip biconic (pg. 91).
Cu ajutorul materialului preistoric se poate stabili astfel.
direcţia căilor de influenţă, cari vor rămâne utilizate şi de către'
Romani, fiind utilizate şi de Sarmaţi în trecerea spre câmpia:
Ungariei (pg. 97). Un drum, pornit din Italia, era dealungul Sar
vei, peste Siscia, apoi Sirmium, Semendria, pe malul drept al
Dunării, spre deltă. La gurile Dravei, în epoca romană, era colonia
Mursa (Esseg), pe locul unde în epoca de fier se afla sta-r
ţiunea dela Dalja (pg. 96); de aici drumul ducea spre nord, la o
altă staţiune, unde s'au găsit obiecte italice, la Kurd (pg. 97).
Urmând descoperirile, de aci se continua peste Dunăre la Tisa,
de unde se ramifica, una ducând spre gurile Crişului spre Fir
zeşul-Gherlii, iar alta dealungul Mureşului, Brăduţ (pe Târnava-
Mare), trecând în Moldova. :
Aceste date sigure se pot pune în corelaţie cu tradiţia literară,
obscură la Grecii, mai lămurită la Romani. Anume expe*
diţia Argonauţilor, la întoarcere, urmăriţi de Colchi, ar fi luat
drumul din Pontul Euxin pe un braţ al Dunării, continuând pe
al doilea, până au ieşit în Adriatică. Acest ,,al doilea braţ" mi
e altul decât Sava (pg. 99 sqq.). Era dealtfel unul din drumurile
*) Asupra acestei „regiuni", unitare, cf. Dacia, expunerea^
1
preistoriei Daciei în englezeşte, de Pârvan.