UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 715-
şi stepa Oceacovului, la fel ca şi Basarabia, este locuită de
Vlahi, Greci, Bulgari şi diferite naţii, venite de aiurea, iar
Ruşii sunt foarte puţini", (pp. 39—40).
Propune apoi ca în ueminarul ce urmează să se înfiinţeze
în Basarabia „să înveţe şi tinerii mirenilor până la înfiinţarea
cie şcoli civile".
Sinodul aprobând propunerile mitropolitului Gavriil cu data
de 4 Iunie 1813 le înaintează "spre încuviinţare Ţarului, care
la 21 x\ug. la Teplitz pune pe memoriu rezoluţia „Aşa va fi".
T. G. Bulat, Poşta în Valahia la 1811.
Documente în legătură cu concesionarea serviciului postai
din Muntenia, din oare aflăm, că antreprenorii erau obligaţi să
ţină în permanentă disponibilitate 5800 eai, să întreţină şi
unde e nevoe să clădească case de poşte, de musafiri, boirdee şi
grajduri în schimbul sumei anuale de 1082250 taleri, primiţi în
rate bilunare de la vistieria ţărei. Divanul era obligat să se îngrijească
de locuri de fânaţe în- apropierea poştelor, slujitorii
să fie scutiţi de angarale şi podvezi, iar eventualele pagube făcute
de soldaţi să le acopere vistieria. Călătorii plăteau o taxă
de 30 bani de cal pe oră. In anexa a 8na ni se dă lista tuturor
staţiunilor de poştă din Muntenia, cu numărul de cai al fiecăreia.
C. N. Tomescu, însemnări pe cărţile mănăstirii Dobruşa
(Soroca). Intre altele o însemnare pe o Biblie a lui Şerban a căpitanului
Anania Samsonow Onheianui, în care arată că în August
1739, Ruşii după ce au luat Hotinul, au prădat Focşanii şi
din ordinul lui Munich au trecut pe la Sovejaşi Vrancea, au
ajuns pe sub munţi la mănăstirea lui Vintilă Vodă (mănăstirea
Menedicului), iar de acolo au prădat Ţara Muntenească
peste apa Buzeului pe sub podgorii.
T. G. Bulat, Biserica armeană din Hotin.
Se dă un ordin din 15 Iunie 1801 al Sultanului pentru reclădirea
himericei armeneşti din Hotin.
T. G. Bulat, O statistică a Moldovei din 1809.
Actul.ne arată că la data de mai sus Moldova avea 44 târguri,
2171 sate şi 134382 capete de familie, fără de boieri şi
preoţi, la care trebue adăugat un spor de 10%.
Bibliografie asupra Basarabiei.
O foarte utilă iniţiativă a Direcţiunei revistei este începutul
publicării unei bibliografii româneşti, întocmită de I. Simionescu
şi a bibliografiei ruseşti după P. D. Duganov (trad.
de P. Hadji) privitoare la Basarabia.
An. I. No. 2. (Aprilie Iunie 1929).
N. Iorga, Sufletul românesc în Basarabia după anexare.
Retipărire din „Pagini despre Basarabia de astăzi" Văleniide-Munte
1912.