06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

510 V. L. BULUGA<br />

Popp <strong>de</strong>spre Aromâni, lucru puţin obişnuit <strong>de</strong>sigur pentru vremea<br />

aceea* In prefaţă, pag. 4 Popp i.e spune: nec pauca <strong>de</strong> Valachis<br />

Transdanubianis... familiare <strong>se</strong>rmone mini retulit vir<br />

clarissimus I. Nicoli<strong>de</strong>s Nobil, a Pândo"". Tot Popp îl caracterizează<br />

pe acest informator şi probabil mecenate al său prin următoarele<br />

cuvinte: Multifaria lectione, humanitate et animo<br />

singularis, (distins prin bogată lectură, cultură si sufletul său).<br />

Când ve<strong>de</strong>m în necrolog că Nicoli<strong>de</strong> e lăudat pentru inima<br />

ea bună şi umanitatea sa, când îl ştim om bine situat la sfârşitul<br />

vieţii sale, când în sfârşit găsim cuvintele <strong>de</strong> recunoştinţă<br />

ale tânărului doctorand ar<strong>de</strong>lean, sărac şi redus la ajutorul<br />

mecenaţilor în cursul studiilor sale, nu cre<strong>de</strong>m să greşim dacă<br />

presupunem că medicul vestit Nicoli<strong>de</strong> va fi sprijinit ici-colea<br />

pe medicinistul Popp, pe atunci singurul român la Facultatea<br />

vienezâ. Chiar dacă această presupunere nu ar corespun<strong>de</strong><br />

realităţii, rămâne faptul cert că Nicoli<strong>de</strong> avea legături cu un<br />

stu<strong>de</strong>nt ar<strong>de</strong>lean şi dă informaţii etnografice <strong>de</strong>spre Aromâni,<br />

lucru care ne îndreptăţeşte să presupunem că Nicoli<strong>de</strong> <strong>se</strong> consi<strong>de</strong>ra<br />

nu numai Aromân, ci <strong>de</strong>adreptul Român.<br />

II.<br />

O notă istorică din 1829 scrisă <strong>de</strong> un Neamţ <strong>de</strong>spre<br />

„capela grecească" din Liov,<br />

„Cine a fost arhonul Palapan sau Balaban din lanina, care<br />

a zidit pe cheltuiala sa în anul 1674 în Lemberg o capelă .grecească?"<br />

Astfel <strong>se</strong> intitulează o mică lucrare a directorului şcoalei<br />

reale din Liov Alois Uhle, publicată în No. 102 (21 Dec. 1829) al<br />

revistei vieneze: „Neues Archiv fur Geschichte, Staatenkun<strong>de</strong>,<br />

Litemtur und Kunst", (pag. 801—804).<br />

Iată pe scurt conţinutul acestui articol <strong>de</strong> acum o sută<br />

<strong>de</strong> ani, care poate că nu-i lipsit <strong>de</strong> interes pentru istoria expansiunii<br />

elementului aromânesc:<br />

In cimitirul bi<strong>se</strong>ricii parohiale greceşti unite, cu hramul<br />

înălţării Fecioarei, <strong>se</strong> gă<strong>se</strong>şte (în 1829 V. B.) o capelă zidită in<br />

stil neogrecesc, la a cărei intrare <strong>se</strong> află o tablă <strong>de</strong> marmoră<br />

roşie cu o inscripţie grecească. Bi<strong>se</strong>ricuţa e numită <strong>de</strong> popor<br />

„Capela Grecească" (Grecka Kaplica). Inscripţia e plină <strong>de</strong> erori<br />

ortografice. Un Arhon Alexios Palapan sau Balaban din lanina<br />

e amintit drept ctitor al ei. Lip<strong>se</strong>sc amănunte <strong>de</strong>spre el, poziţia<br />

sa şi rostul său în Liov. Inscripţia care începe cu o cruce,<br />

•este scrisă cu litere greceşti capitale fără interpuncţiune. Textul<br />

ei e următorul:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!