UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA
care cuprindea. Acte şi scrisori privitoare la relaţiunile Ardealului
şi Ungariei cu Moldova şi Ţara Românească, dintre anii
1468—1540.
Dintre acte nu vom releva aici decât pe cele mai importante,
urmând ordinea cronologică a colecţiei. Primul (3 Ian.
1527) cuprinde instrucţiunile date de regele Ferdinand solului
său Misschillinger, trimis în Moldova pentru a câştiga de partea
lui pe noul Domn. Urmează câteva ştiri controversate asupri
amestecului Domnilor români în luptele dintre Ferdilnand şi
Ioan Zâpolya pentru tronul Ungariei, confirmând documentar
intrarea lor în Ardeal (Iun. 1529) şi lupta-lui Petru Rareş dela
Feldioara (22 Iun.). Un act dat de Senatul oraşului Cluj (26 Ian.
1534) recunoaşte pe Ioan, preotul (plebanus) satului Feleac, în
baza mărturisirilor chinezilor şi locuitorilor, ca fiu şi, moştenitor
legitim al episcopului român Danciu. Actul e dat după o copie
simplă a lui Szilâgyi, există însă şi originalul pe pergament la
Arhivele Statului din Cluj. In 6 Nov. 1538 împăratul Ferdinand scuteşte
pe 20 de ani de dajdii pe Vailachii numiţi „Zicii" (Valachos
illos, quos linqua Croatica iseu Serviana antiquos Romanos
et vulgariter Zytschy appellitant"), refugiaţi din locul Obrovaţ
în Istria, asigurând voevozilor lor, cari trebuiau sâ-1 servească
cu cel puţin 200 soldaţi împotriva Turcilor, un ajutor
anual de 50 floreni. Sunt cunoscuţi şi din alte izvoare. (S. Dragomir:
Vlahii şi Morlacii şi S. Puşcariu: Studii istro-române).
O altă ştire, din 1543, aminteşte şi de ceialalţi Români privilegiaţi
din Croaţia, numiţii „Uscoci" („Uskokii sive Prebeckii"). La
pg. 43 un act din 12 Dec. 1550 despre 100 Valachi (Balachi) soldaţi,
ţinuţi de cele şapte oraşe montane din Ungaria pentru
pază împotriva „Mo>rtaloţilor". Câteva acte noi privitoare la cetăţile
Ciceiul şi Cetatea de Raită, a căror restituire o cerea cu
ameninţări Petru Rareş în a doua domnie. Câteva piese din corespondenţa
aceluiaş complectează datele privitoare la atitudinea
lui faţă de întâmplările din Ardeal, unde mai intrase
odată în 1542.
Foarte interesantă e corespondenţa întinsă a generalului
Castaldo, cu multe amănunte despre planurile şi intrigile ţesute
pentru a ţinea pe Ardeleni şi Domnii Ţărilor Rom. în sfera de
acţiune a regelui Ferdinand şi despre rolul ce 1-a avut în uciderea
lui Ştefan Riareş şi înlocuirea lui Mircea Ciobanul cu Radu
Paisie în Nov. 1552 — scos apoi din nou de Mircea (Mai 1553)
cu ajutorul lui Alex. Lăpuşneanu. Despre Lăpuşneanu încă
sunt diferite ştiri, îndeosebi despre amestecul lui în afacerile
Ardealului şi zelului cu care uneltea pentru întronarea regelui
Ioan.
Deosebit de preţioasă e diploma dată de împăratul Carol