UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

704 V. V AT AŞI AN U
In avant-propos autorul promite de-a prezenta un amplii
material şi concluzii importante, dar textul răspunde puţin,
acestor promisiuni. Lucrarea e mai mult un fel ide catalog, înecare
sunt înşirate o serie de biserici şi picturile, ce le împodobesc.
Lista monumentelor e însă departe de-a fi complectă, lipsind
cu desăvârşire unele din cele mai însemnate cicluri de picturi
murale, ce s'au păstrat, cum sunt de pildă cele din Sântă-
Marie, ruina de sub Cetatea Colţei, Streiu-Sân-Georgiu, Gurasadului
şi altele. Picturile isunt designate prin denumirea scenei
ce reprezintă, fără o descriere mai amănunţită, care ar
permite studii iconografice detaliate.
Din punct de vedere al dispoziţiei lucrării trebuie remarcat
că s'a jertfit prea mult loc unei lungi Introduceri, menite
să schiţeze mediul artistic, amintind în linii generale istoria
architecture! bisericeşti şi a .artelor decorative. Asemenea generalităţi,
arhicunoscute nu au ce căuta într'o lucrare strict ştiinţifică
şi cu subiect delimitat, cum era să fie prezenta. De-asemenea
ar fi fost economic să se discute elementele stilistice^ nu
pentru pictura fiecărei biserici în parte, ci odată pentru cele •
ce au caracterele comune. Se evitau astfel repeţiri inutile, câştigându-se
în schimb loc pentru alte consideraţii lăsate pe dinafară.
Mai pe larg s'a ocupat autorul cu technica executării picturilor,
arâtându-ne două straturi de tencuială, ce servesc casuport
al picturilor, analizându-le compoziţia, subliniind diferinţele
între tencuiala utilizată în Muntenia şi cea în Moldova.
Din aceste analize reţinem constatarea, că pictura murală
munteană s'a executat al fresco (p. 16). Chestiunile de figură,
formă, conţinut sufletesc şi evoluţie, sunt înghesuite toate
în scurtele pasagii, întitulate „le style", cari închee descrierea
picturilor fiecărei biserici, şi în consecinţă e lesne de înţeles, că
tocmai această parte de analiză (figură, formă, conţinut) şi de
sinteză (evoluţie), e plină de lacune, deşi tocmai aci aşteptau chestiunile
ştiinţifice deşlegarea lor.
De altfel d. Şteifănescu pare mai mult estetician, şi încă
unul orientat spre arta mediteraneană. Astfel caută să aplice
artei noastre picturile următoarele principii plaistice: „Les
draperies, dans un, art monumental et un art religeux bien
conçu (?) doivent laisser deviner des corps et la matière très •
savante..." (p. 46). Observaţie justă când consideri sculpturi
greceşti din perioada clasică sau elenistică, sau figurile renaşterei
italiene şi ale clasicismului, dar în arta Europei orientale,
sau în arta occidentală medievală, ce caută asemenea pricipii?
Oare nu .sunt şi acestea ,.un art religeux bien conçu(?)"
deşi nu lucrează cu elemente reprezentative (cum e figura ome—