UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂ HI DE SEAMĂ 507
.il>ellieis (1554) — impunându-li-se preoţilor saşi a îngriji de puşti
şi de muniţie pe cheltuiala lor: „propriis eorum impenjis", cum
-decidea dieta ardeleană dela 1558. La 1693 Saşii erau obligaţi
să dea numai 500 ostaşi pedestri şi 48 călăreţi.
Acesta e cuprinsul interesantei lucrări a d-lui Georg Müller,
«are în baza migăloaselor cercetări a izbutit să dea, deşi în mod
fragmentar, o icoană clară despre desvoiltarea constituţională
a Saşilor ardeleni — sau cum spune d-sa chiar în titlul cărţii —
o contribuţie la istoria celei mai vechi minorităţi organizate a
prezentului (Beitrag zur Geschichte der ältesten organisierten
Minderheit der Gegenwart").
!. L.
losef Pfitzner, Grossfürst Witold von Litauen als Staatsmann,
Brün-Praga 1930.
Această monografie înfăţişează personalitatea cea mai importantă
din istoria medievală a Litvaniei, al cărei unificator
fusese Mendog în sec. XII, când Litvanii începură a fi ameninţaţi
de o parte de cavalerii teutoni, de alta de invazia Tătarilor.
După Mendog urmară mai multe schimbări în domnie.
Dela 1293 înainte e însă o stabilitate considerabilă, care în timpul
lui Witenes (1293—1316) şi Gedymin (1316—1341) asigură progresul
politic. In deosebi Gedymin reuşi prin o iscusită politică
matrimonială (o fată şi-o mărită după Cazimir, regele Poloniei)
să deschidă cele mai promiţătoare perspective pentru viitorul
Lituaniei. El se întitula „rex Littovanorum et multorum Ruthenorum".
După moartea lui, Litvania fu împărţită între 7 fii
ai săi, dintre cari în deosebi doi s'au distins: Olgierd stăpânind
în răsăritul (1341—1377) şi Kiejstut în vestul ţării (1341—1382).
Piui şi urmaşul celui dintâi a fost Jagiello, al celui din urmă
Witold, care după moartea eroicului său părinte în temniţa lui
Jagiello, izbuti să se refugieze în teritorul cavalerilor teutoni,
: adăpostindu-se la ei timp de 10 ani, primind în taină şi botezul
cu numele de Wigand, alături de oare-1 purta mai târziu şi
pe acela de Alexandru, cu sunet mâi răsăritean. Din cearta
-dintre cei 2 veri: Jagiello şi Witold ordinul cavalerilor teutoni
profită ca tertius gaudens, sprijinind pe Witold, al cărui talent
•politic se formează în şcoala lor însuşindu-şi toate mijloacele,
cari puteau să-1 ajute în lupta pentru redobândirea moştenirii
părinteşti. Timp de 10 ani durează lupta aceasta.
Numai dupăce Jagiello se decise a primi creştinismul (Vla-
^dislav) căsătorindu-se cu fiica lui Ludovic de Anjou, Hedviga,
moştenitoarea tronului polon, şi punând temelia pentru unirea
litvano-polonă, relaţiunile duşmănoase dintre cei doi veri se
îmbunătăţesc astfel, încât Jagiello cedează lui Witold stăpâ-