UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

724 l. MOGA
determine pe Italieni să mai calmeze zelul antiromânesc al>.
fruntaşilor maghiari, cari răspund prin calomnii.
V. B. intervine apoi in certurile Românilor bănăţeni împăcând
pe „rătăcitul'' Germena cu Moeionyi. Fu ales deputat
pentru dieta care se deschide mai târziu, menţionează noua
convertire politică a lui Gojdu, şi dă informaţii despre lupta ce
a dus-o între bănăţeni, pentru a-i convinge că acum e momentul
de a cere în dietă recunoaşterea noastră de naţiune politică şi
a ne împotrivi unirei Ardealului cu Ungaria.
An. I. A'o. 3. (Septemvrie- Oclomvrie 1929).
G. Boydan-Duică, 4848—9 in Ţara Bursei.
Un memoriu din 16 Oct. 1819 — al cincilea, clin acel an —
al Românilor din Ţara Bârsei, prin care protestează împotriva
formărei unui „Saehsenland 1 ', ca potrivnic principiilor de egalitate
garantate prin noua Constituţie, şi cer scoaterea Românilor
de sub jurisdicţiunea săsească. Protestează împotriva înfiinţare
i de judeţe maghiaro acolo unde Românii -sunt în majoritate
şi impoirivi menţiueiii 1
In slujbe a -funcţionarilor „compromişi
cu rebelii" (unguri), cerund înlocuirea lor cu cei ce au
rămas credincioşi împăiatului.
Cer ca la lucrările ue organizare provizorie a Transilvaniei
să participe şi o comisie dt trei Români, cari să apere interesele
Naţiunei pe lângă guvernatorul civil şi militar imperial; în
părţile locuite de Romani să lucreze funcţionari români şi sase
numească slujbaşi români la toate ministerele.
Cu ducerea memoriului ia Viena încredinţează pe Io an
Maiovescu, Ioan Brâu şi Ioan Gh. Ioan, cari „unindu-se cu Deputăciunea
naţională din Viena" să exopereze satisfacerea acestor
cereri.
A. A. Mureşianu, Prefectura română a Ţării Bârsei din
•!8f$ şi 1849 (urmare şi sfârşit).
Cel mai de seamă pi efect al legiunilor române din Ţ. B.
a fost Const. I. Secărianu. In lipsa ele arme şi muniţiuni, trimite
o delegaţie să cumpere din Muntenia 500 puşti. Caimacanul
Cantacuzino trimite însă puştile comandantului austriac din
Sibiu, nu Românilor. Legiunea lui Secăreanu a luat parte la
lupta din £3 Nov. 18-48 la vama Buzăului, făcând 31 prinsoneri
unguri şi secui. La 17 Dec. cavaleria română respinge pe ungurii
cari aprinseră Săcelele, ucigând 30 de inamici. In lupta dela
Hărman din 4 Febr. 1849, Românii sprijinesc acţiunea imperialilor
cu trei batalioane de infanterie.
In anexe se dau 7 scrisori inedite ale lui Secăreanu privitoare
la dificultăţile de organizare a legiunei române.
I. Prişcii, O scrisoare fără dată.
Fraţii Const. şi Mihail Cantacuzino promit Românilor bra-