UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI
DE SEAMA
mai de valoare membri ai ei pe G. G. Mateescu, care la urmat
3n postul de director al Şcolei Române din Roma, însă destinul
-a vrut să-1 urmeze înciurând şi în mormânt; dupăce a adus câteva
lumini şi adânciri în nesiguranţa dibuirilor din domeniul
.primei noastre istorii.
O astfel de lumină aduce în temeinica sa lucrare asupra
.Tracilor in inscripţiile din Roma, unde după o muncă anevoioasă,
reuşeşte să fixeze un tablou al numelor trace, sigure
sau bănuite — întrucât nu ne^u rămas alte mijloace de control
din limba întâiului popor care stă la fundamentele istoriei
noastre, nefiind o limbă scrisă şi lucrată literar — pe cari pietatea,
vanitatea sau alte motive ale mulţilor Traci perândaţi
prin Roma republicană (pg. 74) şi imperială le-au lăsat săpate
în piatră. Imensul material folosit în această lucrare 1-a scos
M. din C. I. L., în primul rând, refăcând sau întregind unele lecturi,
apoi din epigrafele publicate împrăştiat, precum şi din
studiile mai generale asupra epigraficei cunoscute. Importanţa
acestui soi de lucrări e evidentă: „Cu ajutorul acestor studii onomastice
şi cu întrebuinţarea unui număr cât mai mare posibil
•de inscripţii din toată lumea romană ca material doveditor, în
.baza căruia să se poată ştirici individualitatea fiecărui nume în
parte, sar putea aprofunda un număr de probleme de prim ordin
privitoare la relaţiile dintre diferitele popoare supuse imperiului.
Ar ieşi de aici lucrări bine documentate asupra populaţiei
marilor centre locuite sau a întregilor provincii, şi am vedea
cu alţi ochi chestiunea colonizării şi a romanizării unora dintre
acestea, cum ar fi de pildă a Daciei" (pg. 60).
Roma. în ultimul timp al repuhlicei, dupăcum se ştie, nu
-era populată numai de cetăţeni puri, din moşi-strămoşi romani:
•era o promiscuitate cosmopolită pe care numai o scrutare mai
serioasă o poate dovedi. Iuvenal (III, 60) însuş exclamă: iampridem
Syrus in Tiberim defluxit Orontes!, ceeace denotă mulţimea
Sirienilor. Insă acesta era un popor de un caracter cu
itotul opus indoeuropenilor Romani; nu se romaniza uşor. Altcum
!3'a întâmplat ou Tracii (pg. 245). Ajutându-ne de epigrafie
„se poate elucida astăzi cu multe amănunte procesul de romanizare
a provincialilor geţi şi a coloniflor bessi şi se poate deaseimenea
trage limita care despărţea comunităţile rurale tracoromane,
asupra cărora romantismul acţiona cu eficacitate, de
acelea — în număr mai mic — grecizate prin influenţa coloniilor
greceşti dela Marea Neagră" (pg. 69) 1 ).
*) Acest lucru îl fac multe din lucrările lui Pârvan. Iar
asupra Graniţei de apus a Tracilor cf. Anuarul acesta pe an.
•1924—25 (III), studiul lui Mateescu.