UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

690 O. BOITOŞ
dovadă mai bună despre legătura icare se făcuse între aceşti Români
şi Quinet, decât împrejurarea că unul dintre ei, Alexandru
Golescu, ii-a oferit „maestrului" propriul paşaport pentru
a putea părăsi Franţa de bună voie, înainte de a fi redactat
decretul de exilare, care a urmat după câteva zile?
In exil, aceste legături, de prietenie acum, au fost cultivate.
Un factor nou a intervenit, căsătoria lui Quinet cu fata
lui Asachi, care numai în avantajul acestor legături a putut fi.
Rezultatul, acel studiu despre Români tipărit mai întâi în Revue
des Deux Mondes, pe care d. Breazu îl analizează în lumina
teoriilor istorice şi filologie de astăzi şi trebue subliniat că în
foarte multe privinţe Quinet a văzut just, deşi a întrebuinţat
foarte puţine „isvoare". Dar Quinet inu voia să facă operă de
istorie sau de filolog; pentru el, şi pentru ai noştri asemenea,
importantă era concluzia politică şi de actualitate ce se putea
formula pe baza datelor acestor discipline. Această concluzie
•era „dreptul Românilor de a forma un Stat naţional şi independent".
De aceea d. Breazu a avut o idee fericită când a căutat,
li sfârşitul lucrării sale, ecoul operei lui Quinet în publicistica
franceză. Cât despre ecoul ei la Români, acesta nu putea fi decât
un sentiment de admiraţie şi de recunoştinţă.
OLIMPIU
BOITOŞ.
Gh. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, (Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice, fasc. 43—46, a. 1925), Bucureşti,
1926, 4°.
Lucrarea se ocupă cu monumentele architectonice religioase
de piatră, ce premerg, şi cele ce au fost ridicate în cursul
domniei lui Ştefan. Studiul începe cu o descriere amănunţită
a monumentelor, întovărăşită de detaliile istorice şi epigrafice
necesare, urmată apoi de analiza formelor structive şi decorativa
Ce surprinde însă, e faptul, că „cercetarea înrâuririlor"
premerge ca o întroducere întregei expuneri, când ea de fapt trebuia
să rămână în întregime (nu numai în detalii) pentru sfârşit
şi să se facă pe temeiul esclusiv al materialului publicat şi
al analizelor, făcute. Ea e astfel mai mult un rezultat al unui
raţionament preconceput, decât o concluzie bazată pe consideraţii
reale. Numai aşa se esplică cum autorul în lucrarea Dsale,
de altfel atât de merituoasă, poate să declare dela început că
bisericile, cari s'au păstrat de înainte de Ştefan cel Mare, ori
«are ar fi interesul lor, nu ne pot fi de mare folos pentru studiul
architecturei moldoveneşti ulterioare (p. 9), şi tot de-aci se
esplică cum a putut autorul să neglijeze cu desăvârşire bisericile
de lemn, deşi e perfect edificat asupra faptului, că ele au
format strat dens înainte de apariţia architecturei de piatră.