UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂIil DE SEAMĂ 787
riMor interesează două scrisori ale misionarului Andrei da Forli,
in cari e vorba — in una — despre Mihai Viteazul şi faptele lui
strălucite, cari „îl vor ridica împărat pe vechiul tron al Constantinoţpolului";
în cealaltă scrisoare se arată primirea călduroasă
făcută de Ieremia Movilă episcopului Quirini la Iaşi, îngrijindu-se
,în mod special de întreţinerea episcopului catolic şi
a slujitorilor săi.
Dl. I. Minea explică, cu prilejul unui document delà Petru
Şchiopul din 1588 „Despre răzeşi", „răzeşia", care n'ar putea fi
identificată cu rycerz-i (= Ritter-i) din Polonia, aşa cum s'a
propus.
Dl. V. Lungu arată ân „Ţinuturile moldoveneşti până la.
4711" împărţirea administrativă a Moldovei, după cronica lui
Brzeski, a lui Miron Costin şi, „Descriptio Moldoviae" a lui D.
Cantemir. După Brzeski Moldova era împărţită în 24 ţinuturi,
(in Ţara-Românească avem judeţe). La Miron Costin sunt numai
19, aceleaşi ca la Brzeski, afară de ţinutul Cetăţii-Albe
trecut sub stăpânire tur ceaşcă —, ţinutul Chigheciului trecut
după 1644 tot la Turoi, ţinuturile Bacăului şi Trotuşului contopite
într'un ţinut, ţinutul Agiudului înglobat la Putna şi ţinutul
Horincei, care avea probabil o parte din ţinuturile Covurlui
(Cohurlui) şi Tutova de azi. Dimitrie Cantemir are tot 19
ţinuturi — făcând abstracţie de ţinutul Bugeacului, Cetatea-
Albă, Chilia şi Ismail, cari erau sub stăpânire directă, turcească
— identice cu ţinuturile pomenite de M. Costin.
La sfârşit se înşiră câteva documente, în cari sunt pomenite
ţinuturile Moldovei.
Din „Manifestaţiile politice ungureşti şi răsboiul românoruso-turc
din 1877—75" expuse de dl. I. Minea după izvoare ungureşti
reiese, că opinia publică ungurească era favorabilă Turcilor
— Ungurii sunt de aceeaş rasă cu Turcii — şi ar fi jubilat
dacă Ruşii, cari au înăbuşit, ca aliaţi ai Austrilacilor, revoluţia
ungurească din 1848/49, ar fi fost înfrânţi. Se organiză
o legiune secuiască, care avea să treacă în Moldova şi să arunce
în aer podul liniei ferate la Adjud. încercarea însă a fost zădărnicită
de fostul tribun din 1848 al Românilor ardeleni, Crainic,
care împreună cu alţi tribuni, Axente Sever şi Dumitru
Moldovanu, au încercat organizarea unei răscoale a Românilor
din jurul Braşovului, Făgăraşului, Sighişoarei şi Unedoarei,
zădărnicind astfel îndrăzneala Secuilor. Crainic a raportat despre
intenţiile Secuilor şi lui C. A. Rosetti la Bucureşti, iar acesta
lui Gorciacov. Intervenţiile ruseşti, apoi, la Viena au pus capăt
planurilor secuieşti. In felul acesta au contribuit şi Românii ardeleni
la răsboiul independenţei.
Lucrarea dlui M. T. Beza despre „Matei al Mirelor şi cronica
cantacuzinească" e o lucrare de Seminar. Autorul crede,
47