UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DAR1 DE SEAMĂ 543
N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească. Voi.
I. Epoca influenţei sud-slave. Bucureşti, 19^9. VIII + 271 pp. şi
XV planşe.
Numai cel ce a scris şi el vreun studiu privitor la vechile
cărţi populare româneşti îşi poate da seama cu adevărat de greutatea
operei întreprinse de dl N. Cartojan cu publicarea lucrării,
despre care îmi propun să vorbesc în această dare de seamă.
Nu este de-ajuns adecă numai să cunoaştem textele româneşti
ale cărţilor noastre populare, cu toate variantele lor şi timpul
când s'au scris ele (deşi nici acest lucru nu este uşor, variantele
manuscrise fiind cele mai vechi, cele mai numeroase şi foarte
împrăştiate, cu toată bogata colecţie de manuscrise a Academiei
Române, care uşurează mult munca în această privinţă a celor
ce trăesc în Bucureşti). Ca să le înţelegem desăvârşit din punct
de vedere istoric-literar şi filologic, trebue să le cercetăm originea
în literaturile foarte variate ale vecinilor, în texte publicate
în reviste şi ediţii rare, greu accesibile, ori păstrate, fără
a fi publicate încă, în biblioteci depărtate, întru cât literatura
noastră de cărţi populare vechi este rezultată dintr'o încrucişare
de influenţe venite din afară, şi, afară de aceasta, mai avem
datoria să le urmărim influenţa asupra literaturii populare
nescrise.
Greutatea aceasta ne explică pentru ce de la H a ş d e u,
care, în legătură cu studiul celei mai vechi colecţii de cărţi populare,
aşa numitul Codex Sturdzanus, a încercat în
Cuvente den bătrâni, voi. II, Bucureşti, 1880, mai întâiu un
studiu sistematic privitor la „Cărţile poporane ale Românilor
în secolul XVI în legătură cu literaltUra poporană cea nescrisă"
şi de la preţioasa Literatura populară română de Dr. M.
G a s t e r, Bucureşti, 1883, care se întemeia numai pe materialul
neîndestulător a 61 manuscrise, dintre care o bună parte îi
aparţineau lui Mihail Eminescu, 1 ) până în timpul din urmă
nimeni n'a mai îndrăznit să încerce o expunere completa a
istoriei cărţilor populare în literatura noastră.
Intr'o jumătate de veac, câtă s'a scurs de Ia apariţiunea
cărţii lui Gaster, s'a grămădit în rafturile bibliotecilor noastre
un enorm material de manuscripte inedite şi publicaţii folklorice.
Fără să socotim textele aflate în depozitele bibliotecilor
J
) Dar în Geschichte der rumänischen Litteratur, apărută
la 1901 în Grundriss-ul lui Gröber, II, 3, pp. 262 ş. u., chiar şi
numai materialul de manuscrise în posesiunea lui Gaster este
mai mult decât triplat. Tocmai pentru aceasta, precum şi pentrucă
„ergänzt ...das früher Gesagte durch die seitdem hinzugekommene
Litteratur" (p. 295), trebue să avem în vedere această
nouă lucrare a lui Gaster poate mai mult decât ne cea dintâiu.