06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

544 A». DRAGANU<br />

din Iaşi, Cluj, Cernăuţi şi Sibiu, numai în biblioteca Aca<strong>de</strong>mie»<br />

Române <strong>se</strong> gă<strong>se</strong>sc peste 1000 <strong>de</strong> ms<strong>se</strong> <strong>de</strong> texte poporane. Dealtă<br />

parte revistele noastre <strong>de</strong> folklor: „Şezătoarea", „Ion<br />

Creangă", „Tudor Pamfile", „Comoara Satelor", publicaţiile Aca<strong>de</strong>miei,<br />

cuprin<strong>se</strong> în colecţia „Viaţa sufletească a poporului român",<br />

fără să mai vorbim <strong>de</strong> numeroa<strong>se</strong>le culegeri singuratice,<br />

cuprind in paginile lor numeroa<strong>se</strong> documente, în care <strong>se</strong> pot<br />

urmări reflexele textelor poporane.<br />

După o jumătate <strong>de</strong> veac <strong>de</strong> colecţionare <strong>de</strong> material, sosi<strong>se</strong>vremea<br />

ca firul rupt al cercetărilor să fie reluat; ca bogata recoltă<br />

adunată să fie cercetată, coordonată şi clasată; ca fiecare<br />

temă poporană să fie studiată în parte, pentruca să <strong>se</strong> vadă<br />

clar legătura ei cu literatură bizantino-slavă, circulaţia în literatura<br />

românească, variantele în care s'a <strong>de</strong>sfăcut şi intensitatea<br />

cu care a pătruns în literatura orală a poporului" (p. VII).<br />

In mod firesc atenţia istoricilor noştri literari s'a îndreptat<br />

<strong>de</strong>ci mai întâiu asupra cercetărilor <strong>de</strong> amănunt din acest:<br />

tărâm al literaturii vechi, pe nedrept uitat. Astfel <strong>de</strong> cercetări:<br />

şi publicaţii <strong>de</strong> texte au întreprins: M. Gaster, N. Iorga, N.<br />

Orăganu, Leca Morariu, d-şoara Eufrosina Simionescu si însuşi:<br />

dl N. Cartojan, luminând o parte din problemele care <strong>se</strong> pun<br />

în faţa imen<strong>se</strong>i bogăţii <strong>de</strong> material adunat şi nestudiat încă.<br />

In anii din urmă dl N. Iorga, cu rara dsale pricepere<br />

<strong>de</strong> a înnoi materialul existent prin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>de</strong> perspective<br />

nouă, a prezentat într'o <strong>se</strong>rie <strong>de</strong> conferinţe ţinute la Sorbona<br />

o icoană generală a cărţilor noastre populare (Livres populaires<br />

dans le Sud-Est <strong>de</strong> l'Europe et surtout chez les Roumains. Quatre<br />

conférences données en Sorbonne, Bulletin <strong>de</strong> la Section historique<br />

(Acad. Roum.), t. XIV, Bucureşti, 1928, 66 pp.: I. Roman<br />

d'Alexandre, II. Guerre <strong>de</strong> Troie, III. Livres <strong>de</strong> sages<strong>se</strong>, IV. Récits<br />

occi<strong>de</strong>ntaux ; La création religieu<strong>se</strong> du Sud-Est européen<br />

—conférences données en Sorbonne —, în Revue historique du<br />

Sud-Est européen, Vl-e année, N-os 4—6, avril—juin 1929: I. Dieu<br />

et Satan, IL La Vierge, III. Les anges et les saints).<br />

Dar intenţia iniţială a dlui Iorga, cum e şi explicabil în<br />

locul un<strong>de</strong> s'au ţinut conferinţele, „etâit <strong>de</strong> pré<strong>se</strong>nter <strong>se</strong>ulement,<br />

à cau<strong>se</strong> <strong>de</strong> l'intérêt <strong>de</strong> nouveauté et, parfois, <strong>de</strong> poésie qu'elle<br />

peuvent pré<strong>se</strong>nter", aceste produ<strong>se</strong> literare, şi numai când materialul<br />

adunat i s'a părut <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> bogat şi <strong>de</strong> <strong>se</strong>lecţionat a<br />

schimbat-o în <strong>se</strong>nsul <strong>de</strong> , :<br />

a riscă o sinteză", soluţionând problemele<br />

ivite în cursul cercetării.<br />

D-l Iorga nu a urmărit nici o epuizare până în amănunte -<br />

a materiei, pe care a privit-o mai mult din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>reistoric-cultural,<br />

psihologic şi estetic, <strong>de</strong>cât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!