UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

740 i: GRĂ-CWNjjacoce
— şj despre, lucrarea acestuia „Chrestomaticul", un fek
de antologie a scriitorilor de valoare streinii traduşi în româneşte.
Dnii E. Herzoff şi V. Gherasim dau partea a doua din
„Glosarul dialectului mărginean" (începutul în voi. precedent al.
„Codrului"), promiţându-ne încă material. Dl. Simeón Reli tipăreşte
în original şi în traducere românească cinci „Documente
slavo-romăne din. secolele XV—XVII" — între cari unul dela~
Alexandrei Vodă, fiul. lui Iliaş (1453) — aflate de d-sa în. Arhivele
Statului din Cernăuţi.
Dl. Ion Nistor evidenţiază,. pe baza unor „consignaţiuni de
emigranţi" găsite în Arhivele din Viena, exodul a mii de „Bejenari
ardeleni" în Bucovina între 1728—1778. Dl prof. Nistor
are ca încheiere următoarele cuvinte: „Din cele arătate mai sus
se vede olar că. Ardealul în toate timpurile a dat un contingent,
însemnat la sporul populaţiunii moldoveneşti".
Dl. Vasile Grecu spulberă, prin ştiri contemporane din.
„Cronograful lui Daroteiu al Monembasiei", credinţa înrădăcinată
în istoriografia noastră, că Petru Vodă al Ţării-Româneşti
din anii 1559—1568 ar. fi identic cu Petru Şchiopul al Moldovei..
E vorba de două persoane distincte, iar Petru Şchiopul n'a domnit
niciodată în Muntenia. Dl.. R. Căndea analizează şi completează
cu interpretări originale două din Prolegomenele" d-lui
N. Iorga în legătură cu .istoria universală: „Originea şi desvoK
tarea, statului austriac" şi „Cugetare şi faptă germană". Dl...
Grigore Nandriş vorbeşte — în. lecţia desale de deschidere ţinută
la Universitatea din Cernăuţi: „Unitatea lingüistica a popoarelor
slave" — despre importanţa studiilor slave pentru Români,,,
stabilind şi un punct dé vedere nou în precizarea raporturilor
lingvistice slavo-române.
Articole mărunte publică răposatul V. Bogrea, F. Netolitzky,
N. Grămadă, Teodor Bălan şi Vasile Grecu. VoiumUX.
se încheie cu mai multe „recenzii" şi un necrolog al d-lui D..
Marmeliuc asupra profesorului, dela. Universitatea, din Cluj, Vasile
Bogrea.
Av.. IV şi V. 1.927 şi 1928..
Part. L.
Dl. Simeón Reli se ocupă, pe bază de uocumenic, despre-
„începuturile catolicismului austriac in Bucovina". In anul răpirii
Bucovinei, 1775, nu existau în această ţărişoară nici biserică
romano-catolică, nici protestantă şi cu atât mai puţina
greco-católica. Iosif al n-lea va înfiinţa prima parohie romanocatolică,
în 1787, la Cernăuţi'; biserică se va zidi însă numai io.,
1814. In acest din urmă an a luat fiinţă şi prima parohie protestantă
şi tot atunci fu numit la Cernăuţi cel dintâiu preot
greco-catolic.
SEeco-catolifcismui: I-au adus Rutenii emigraţi, din Galiţiav.