UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA
arcurile piezişe din. nava bisericei din Coşula, unde factura:,
lor de bârne (din cauza materialelui însă curbate) e evidentă
(*). O combinaţie nouă, utilă architecturei de lemn, fiind'
continuarea consecventă a strâmtării spaţiului prin pandantiv!
şi trompe alternânde e „pietrificată" în biserica din Zăhăreşti
( 2 ), unde pandantivi* sunt urmaţi de arcuri, apoi iarăşi"
de pandantivi, cărora le succedează din nou arcuri, şi abia
deasupra acestora apar pandantivii ce susţin tamburul. O altă
combinaţie fără îndoială veche ni s'a păstrat în pronaosul"
bisericei Galatai (Iaşi, fig. 11). Aci, în pronaos urmează după.
Fig. 11. Planul bisericei din Galata (Iaşi)
(După Qh. Dalş, Bisericile lui Ştefan ?el Mare)*
trompe şi pandantivi două rânduri de arcuri piezişe, unul după
altul, al doilea rând fiind înscris primului, şi înclinat faţă
de acesta cu 45°. Sesizăm aci un tip, care a premers arcurilorîncrucişate,
caracteristice pentru secolul al XVII-lea (vezi depildă
Sfântul Dumitru din Suceava) ( 3 ). Reapariţa acestui
tip anterior la bolţile unei biserici din sec. al XVII-lea nu se
explică de cât drept un atavizm. Arcurile piezişe încrucişate
devin apoi un motiv decorativ, ce se va repeta adeseori în
viitor. Architectura de piatră în schimb reuşeşte, în cursul sec..
XVI-lea, să reintroducă cupola pe tambur, ce o văzusem apărând
la primele biserici de tip sârbesc din secolul al XV-lea.
In cursul secolului al XVI-lea şi următorii primesc apoi şi:
alte biserici, încoronate odinioară de o simplă calotă, cu ocazia
restaurărilor, un tambur intermediar, după cum am amintit
deja cazul bisericei din Dobrovăţ.
Alături de această architectura de piatră, care devenise în
scurt timp singura architectura oficială şi „monumentală", bisericile
de lemn nu au dispărut. Dacă tradiţia a fost atât de-
( 1 ) Vezi Gh. Balş, „Bisericile moldoveneşti din veacul al:
XVI.", fig. 56—59, pag. 68—69.
( 2 ) Ibid., fig. 78—79, pag. 74.
(*) Ibid., fig. 44—45, pag. 48..