UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

582 /. LUPAŞ
stăpânirii. Aci descopere autorul elementul tragic al vieţii şi
domniei lui Bethlen: unitatea, pe care năzuia să o restaureze"
în sânul neamului său în formă potrivită împrejurărilor dela j
începutul scolului XVII, nu era râvnită de Ungurime (p. 83).
Autorul subliniază opinia contemporanului Ioan Kemeny că în"
afară de Ştefan cel Sfânt şi de Matia Corviriul istoria ungurească
abia dacă mai poate prezenta vre-o individualitate aşa
de pregnantă ca a lui Guvriil Bethlen, care încerca toate mijloacele
spre a-şi face respectată suveranitatea sa şi de Ardeleni"
şi de străini, făurindu-şi prin istoricii dela curte o genealogie
fantastică, spre a se înfăţişa ca descendentul lui Ştefan cef
Sfânt şi chiar al lui Attila, precum se lăuda la Poartă, că înaintaşii
săi ar fi fost timp de 13 secole membrii ai clasei nemeşeşti.
7. L.
losef Redlich, Das österreichische Staats- und Reichsproblem.
Geschichtliche Darstellung der inneren Politik der habsburgischen
Monarhie von 1848 bis zum Untergang des Reichs.
Leipzig, vol. I (1920) şi vol. II (1926).
Autorul acestei vaste lucrări, al cărei prim volum înfăţişează
politica internă a monarhiei habsburgice până la 1861,,
iar al doilea până la 1867, arată în prefaţă, că unele părţi ale
scrierii sale erau terminate înainte de isbucnirea războiului
mondial, iar restul a urmat să fie complectat după prăbuşirea
din toamna anului 1918, când problema austriacă nu mai era
de ordin politic, ci de ordin curat istoric. Deaceea are autorul
accente de resemnare ca unul care nădăjduise în posibilitateade
refacere şi salvare a acestei monarhii fiind convins, că existenţa
ei corespunde unei necesităţi europene. Cu toate acestea
se sileşte să fie obiectiv şi imparţial; nu vrea să înfrumseţeze
brutalităţile absolutismului habsburgic din timpul lui Ferdinand
II şi al urmaşilor săi, ţine să sublinieze însă importantul rol
al monarhiei în izgonirea Turcilor şi menţinerea atâtor popoare
într'o legătură mai apropiată sau mai îndepărtată cu cornut
nitatea sufletească a culturii apusene. îşi dă seama că prăbuşirea
acestei monarhii este o consecinţă a ideilor revoluţiei franceze,
în primul rând a ideii naţionale, care a fost fermentul sufletesc
dinamic, înlocuind repede ideea dinastică şi de stat, care
putea să garanteze existenţa monarhiei numai cu condiţia de a
fi ţinute masele populaţiei în complectă pasivitate politică. îndată
ce ideea naţională le-a trezit pretutindeni spre activismuî
politic, era firească tendinţa fiecărui cetăţean de a se desface
..din moştenită constituţie sufletească a supuşeniei naive faţă demonarhul
ereditar şi a se incadra ca parte integrantă a unei: