UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

iíISCELLANEA
Controlând la Ráth Gyorgy, Az iparmúvészet kónyve, I,.
Budapest, 1902, p. 481, am găsit următoarele în legătură cir
tipografia din Bălgrad sau Alba-Iulia: „Az Erdélyben a XVI.
száeadban múkodott kónyvnyomdák kozül még ai gyulafehér-
Tárit kell kiemelnünk. David Ferencz 1567-ben ifct megjelent s a-
Szentháromságról szóló konyvét a Szentháromságot gúnyolófametszetekkel
látta el, melyeket 1638-ban Rákóczi Gyorgy a
kónyvnek elkobzott példányaiból kivágott. Csak újabban derült
ki, hogy e nyomda cyrill-betükkel, és keleties, fomadékos díszítésü,
arabos stilusú szép vigneták (LXXIV. melléklet) és sajátságos
initiálÍ8ok (273. kép) dúczaival volt felszerelve. Az egyik'
Tignettân a fonadék Ungro-Valachia czimerét óvedzi. Ezeknekr
segélyével nyomtatták 1552-ben oláh nyelven a négy evangéliumot,
mely utóbb új kiarfást ért. Mindkettónek fennmaradt
egyetlen példányait sikerüW ujabban a Nemzeti Muzeumnak
megszerezni" (= „Dintre tipografiile, care au lucrat în Ardeal
în secolul XVI, trebue să mai amintim pe cea din Alba-
Iulia. Cartea Iui Francisc David, apărută aici in 1567 şi care
vorbeşte despre Sf. Treime, a prevăzut-o cu gravuri de lemn
care batj'ocuiriau Sf. Treime, pe care Gheorghe Rákóczi le-*
tăiai, din exemplarele confiscate ale cărţii. Numai în timpul
din urmă a ieşit la iveală că această tipografie a fost prevăzută
cu slove chirilice şi cu vignete (anexa LXXIV) şi iniţiale
caracteristice (figura 273) cu ornamentaţii împletite, îrr
stil arabic. Intr'o vignetă împletitura înconjură stema Ungro-
Valahiei. Cu ajutorul acestora au tipărit în 1552 în limba românească
cele patru evanghelii, care au ajuns mai multe ediţii.
Unicele exemplare păstrate din amândouă acestea a reuşit să
şi-le câştige în timpul din urmă Muzeul Naţional").
Ornamentul reprodus de Ráth, înaintea pagimei 481, şi de
Petranu pe p. 121 (Nr. 45), este întocmai cu cel ai Evangheliarului
tipărit în Belgradul sârbesc la 1552, care se poate vedea
la I. Bianu şi N. Hodoş, Bibliografia rom. veche, I, p. 13, şi
despre care pe p. 20 a acesteia ni se spune: „Evangheliarul
de la 1512, cunoscut şi sub numele de evangheliarul lui Neagoe-
Vodă, s'a bucurat de mare vază în trecut, deoarece, după cum
observă Jafaîik*) şi Karataev 2 ), a servii de model pentru
Tetravanghelul tipărit în Belgradul Sârbiei la 1552. Caracterele
tipografice ale acestuia sunt tăiate după modelul celordin
Evangheliarul lui Neagoe (afară de p care este de un alt
1
) Safafik, Geschichte der serbischen Schrifthums, Prag».
1865, p. 256, 269 şi 270.
•*) Karataev, OnHCSHU P- 118.