06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

MISCELLANEA 5'3<br />

Ştiri <strong>de</strong>spre Bulgarii din Ar<strong>de</strong>al.<br />

<strong>de</strong> I. Moga<br />

Cele trei documente, pe cari le publicăm aici, <strong>se</strong> referă lâ<br />

populaţia bulgară catolică din Chiprovaţ, Copilovaţ, Zelesna şi<br />

Clisura, care la sfârşitul <strong>se</strong>colului XVII a fost silită <strong>de</strong> per<strong>se</strong>cuţiunile<br />

turceşti să emigreze în massă în Muntenia şi Transilvania,<br />

dimpreună cu păstorii lor sufleteşti.<br />

Cu privire la cauzele pribegiei acestor Bulgari, istoricul<br />

maghiar Benko *) ne spune că la anul 1688, când împăratul<br />

Leopold prin războiu glorios a cucerit Belgradul <strong>de</strong> la Turci,<br />

patru companii <strong>de</strong> Arnăuţi din Copilovaţ s'au alăturat comandantului<br />

infanteriei imperiale Fr. Veterani şi au <strong>de</strong>cis să prindă<br />

pe Emeric Tdkoli, căpetenia Ungurilor aliaţi cu Turcii.<br />

De un<strong>de</strong> nădăjduiau însă mărire, le-a venit propria pierzare.<br />

Anume, fiind trădaţi, şi scăpându-le prada la Turci, au<br />

fost prinşi la Passarovitz, duşi întâiu în faţa vizirului apoi a<br />

sultanului, ca trădători ai imperiului turcesc şi <strong>de</strong>capitaţi.<br />

Răzbunarea Turcilor n'a întârziat. Cele patru târguri -<strong>de</strong><br />

negustori bulgari şi arnăuţi bine înstăriţi fură <strong>de</strong>vastate, locuitorii<br />

acuzaţi <strong>de</strong> necredinţă şi trădare parte ucişi, parte duşi în<br />

captivitate, iar unii, scăpaţi prin fugă împreună cu călugării<br />

lor misionari, au luat drumul pribegiei peste Dunăre în Muntenia<br />

1 ).<br />

Aici fură bine primiţi <strong>de</strong> Constantin Brâncoveanu şi <strong>de</strong><br />

stolnicul C. Cantacuzino „binefăcătorul şi protectorul" lor, care<br />

„cu înţelepciunea sa guverna Principatul Munteniei" 2 ), totuşi<br />

pribegii avură <strong>de</strong> suferit <strong>de</strong> pe urma cruzimei soldaţilor calvini ai<br />

lui Tokoli 3 ). Dar rrjci populaţia munteană pare a nu-i fi suferit, mai<br />

cu <strong>se</strong>amă <strong>de</strong> când au întrat în ţară cătanele principelui <strong>de</strong><br />

Ba<strong>de</strong>n pe la sfârşitul anului 1689, înlocuite apoi <strong>de</strong> cele patru<br />

regimente ale generalului Heissler. Ţăranii, <strong>de</strong>speraţi <strong>de</strong> pericolul<br />

ce-1 atrăgea prezenţa nemţilor în ţară, îi uci<strong>de</strong>au pe un<strong>de</strong><br />

puteau 4 ) şi nici Bulgarii catolici nu scăpau uneori <strong>de</strong> duşmănia<br />

poporului. Vicarul lor provincial Marco Pejachevich şi călugărul<br />

Luca, au trebuit să-şi apere credincioşii cerând ajutor<br />

comandanţilor germani împotriva duşmăniei „ereticilor",<br />

cari căutau să-i „ruineze" 5 ). La adăpostul nemţilor, Marco Pe-<br />

*) Transsilvania sive Magnus Transsilvaniae Principatus.<br />

Tom. I, Claudiopoli 1834, pp. 498—500.<br />

1<br />

) Fermendziu: Acta Bulgariae ecclesiastica în Monumenta<br />

sp. hist. slavorum meriodionalium v. XVIII, CXCIV; 2 ) Ibi<strong>de</strong>m<br />

3<br />

CXCVII; ) Ibi<strong>de</strong>m CXCIV; *) Iorga: Viaţa şi domnia lui Const.<br />

Brâncoveanu, Buc. 1914 p. 79; 5 ) Doc. <strong>2.</strong><br />

33

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!