UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 701'.
vechea arehitectură de lemn asupra celei de piatră (p. 19). Deşi.
autorul nu aduce nici un argument în favorul acestei afirmaţii,
totuşi o accept, fiindcă am încercat eu însumi încă în anul
1927 să demonstrez acest lucru pentru architectura moldovenească,
într'un articol din revista „Junimea literară". Curioasă
găsesc însă afirmarea d. Ştefănescu cu privire ia caracterul
vechei architecture moldoveneşti, pe care îl crede conform principiilor
architectonice gotice-normande (p. 19), pe când ştiut
este, că tipul românesc de^a construi în lemn aparţine din toate
punctele de vedere formale şi istructive grupului nord-est european
şi e deci indigen! Cu privire la sculptura în lemn distinge
două curente: 1. cel oriental-bizantin, care preferă motive
vegetale şi chiar figura omenească, .şi 2. cel ţărănesc autochton,
care utilizează motive geometrice, sculptate uşor fără
tăieturi adânci, dar polichrome.
Urmează în sfârşit capitolele închinate picturei monumentale,
o amplă descriere, o serie de consideraţii iconografice asupra
unora din .temele ce i se par autorului .mai ilustrative, apoi.
detaliile technice şi drept încheere o analiză stilistică, ce cuprinde
atât valorile formale cât şi cele sufleteşti.
Departe de-a putea reproduce în aceste câteva rânduri,
materialul vast şi multiplele concluzii, voi încerca de-a reţine
numai cele ce mi se par mii principale. Pentru d. Ştefănescu
pictuia moldovaniească monumentală ia fiinţă în secolul al XVlea,
dat fiind că nu există monumente anterioare şi fiindcă
atunci ise întrunesc elementele constitutive ale picturei moldoveneşti.
Şi iată cari sunt acestea: pictura bizantină, constantinopolitană,
încărcată cu tradiţii elenistice (p. 205—6). Punctele
de pătrundere ale acesteia sunt porturile Chilia şi Cetatea-
Albă, precum şi gustul şi suita domniţei Maria de Mmgop,
soţia lui Ştefan cel Mare, descendenta Comnenikur şi Paleologilor
(p. 302). Drept un argument în sprijinul acestei păreri,
autorul aminteşte şi faptul că deja Alexandru cel Bun primise
delà loin Paleologul două tablouri cadou (p. 68). Acest curent
bizantino-elenizant se amestecă apoi în Moldova cu arta ţărănească,
căreia îi datoreşte o împrospătare şi o viabilitate nouă
cu caracter românesc (p. 251—2). Caracteristic pentru compoziţia
picturilor din această primă şi glorioasă fază, e adaptarea
şi isubordonarea picturilor elementelor structive ale clădirei
(p. 229), fapt subliniat şi de d. Balş. Această epocă de glorie
ţine, după d. Ştefănescu până prin anii 1540, când începe
prima fază a descompunerii (p. 287). Cauzele sunt: 1. înstrăinarea
artei ţărăneşti delà pictura monumentală, ceiice atrage
cu sine pentru pictura monumentală o pierdere a contactului
cu viaţa imediată (p. £55). Motivele acestei înstrăinări nu nt,