UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

"668 A. BECE1
vincie, che vogliono essi difendere", (pg. 319). Acelaş lucru i-1
confirmă pe pagina următoare, şi regele polon,- într'o discuţie,
temându-se de intrarea lui „Radul et Marco d'Ivonia"... „nelle
Valachie". Acest Marcu, fiul lui Ivonia este — credem — un
/iu al lui loan-Vodă cel Cumplit, care a fost Domn în „Valachia
lui Ieremia". Că era numit acest loan-Vodă „Ivonia" între
Poloni, cf. Goreeki, Descriptio belii Ivoniae, vovodae Valachiae,
în Papiu, Tezaur, III, pg. 215, sau Lasicki, Historia... Ivonia,
ibid,, pg. 257.
AUREL DECEl.
Virginia Vasiliu, Constantino Brdncoveanu e il Cattolicismo,
•alcune notize nuouve intorno alla sua politica religiosa, în
Ephem. Dacoromâna, III, (1925) pg. 110 sqq.
Ditti fondul Albani al Arhivei Vaticanului, dş. V. publică
două scrisori de ale lui Nicolae Papadopulo-Comnenul — abate
la S. Zenovie şi profesor de drept canonic la gimnaziul din Padova
(pg. 110) — adresate lui „Necula al lu Bubuli" (Operele lui
C. Cantacuzino, ed. Iorga, Buc. 1901, pg. 7) cu care învăţatul
Stolnic Cantacuzino fusese la studii la Padova 1 ). Scrisorile
poartă data de 27. Octomvrie şi 10 Noemvrie 1702 şi se bazează
pe referatele ce i le făcuse arhimandritul Hrisant, nepot al patriarhului
de Ierusalim, Dosofteiu, care, împreună cu Răducan
•Cantacuzino, al doilea fiu al Stolnicului, veniseră la Padova la
1697, să studieze, şi cu care profesorul de drept canonic leagă
prietenie. Ele îl prezintă pe Brâncoveanu ca înduşmănit cu catolicismul,
pe care înainte îl favorizase, în urma unei scrisori
„neomeneşti, tâmpită şi fără consideraţie" a lui Kollonics, primatul
Ungariei, trimisă mitropolitului Teodosie, în urma intervenţiei
acestuia în Aradeal, după unirea religioasă. Hrisant
îi făcuse cunoscut că ura contra catolicilor a luat uin aspect aşa
de înverşunat, încât „in Vallachia si grida alla cruciata contro
i Latini" (pg. 123). Insă pe lângă aceasta, referitoare la „Al Gran
Costantino", se pomeneşte răspunsul pe care i-1 dă Teodosie lui
Kollonics: „îl tratează ca pe un nebun, răucrescut, ignorant şi-i
spune să fie cu judecată, şi să nu creadă că e cine ştie cine,
fiind Cardinal, deoarece biserica de Răsărit nu ştie ce sunt noutăţile
acestea: însfârşit o scrisoare teribilă" (pg. 115). Despre
gândurile bune ale Brâncoveanului faţă de Roma vorbeşte o
altă scrisoare, în latineşte, a acestuia, scrisă cu un an înainte,
) Dupàoum reise din cartea Praenotiones Mystagogicae ex
1
jure canonico, pe care N. Papadopulo-Comnenul i-o dedica:
„Ad Illustrissimem et Excelentissimum Protosebastum Imperatoriae
Nobiiitatis Virum Constantinum Cantacuzenum Gelosissimi
Ungrovallachiae Principis avunculum", la 1697.