UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

602 /. LUPAŞ
stei biserici, ca să înfrângă .împotrivirea Saşilor de a face partea
şi bisericii ortodoxe din veniturile casei alodiale orăşeneşti. Numeroasele
intervenţiuni ale Episcopului Vasdle la guvern şi la.
curtea din Viena, cereau cu argumente puternice egala îndreptăţire
a Românilor cu Saşii atât la veniturile cassei alodiale, câtşi
la ale celor 2 mori, arendate una cu 3860 fl., iar cealaltă cu
3950 fl.; magistratul din Sebeş informa însă tendenţios guvernul
că le-ar fi arendat numai cu 300 şi cu 500 fl. Protopopul Zaharie
Moga a decedat la începutul anului 1828, iar biserica a fost sfinţită
de fratele său Vasile în toamna acestui an.
/. L.
Hugo Hassinger, Die Entwicklung des tschechischen Nationalbewusstseins
und Gründung des heutigen Staats der
Tschechoslowakei. Kassel 1928.
Autorul acestui studiu este profesor la Universitatea din.
Freiburg, priveşte prin urmare chestiunea desvoltării conştiinţei
naţionale a Cehilor şi întemeierea statului lor republican,
dintr'un punct de vedere deosebit de al istoricilor ceho-slovaci.
Insistă asupra faptului, că Cehii şi Slovacii ar fi două popoare
distincte, a căror copulaţiune politică-diplomatică ar data
numai delà 10 Ianuarie 1917, când se iveşte pentru întâiaş dată.
terminul de „Cehoslovaci". Apoi arată că seminţiile germane
ale Marcomanilor şi ale Quazilor ar fi cu o jumătate de mileniu
mai vechi în acest teritor, în care populaţia slavă e amintită
numai din secolul al VI-lea. De atunci s'au desvoltat aci
două culturi rivale, cea germană şi cea slavă, aceasta din urmă
luptând împotriva influenţei prépondérante a celei dintâiu. In
lupta, aceasta i-a venit în ajutor influenţa bizantină, care prin
Chirii şi Metodiu s'a afirmat mai mult în Moravia, decât in
Boemia, unde creştinismul apusean era sprijnit şi de tendinţe
politice germane, câtă vreme acţiunea bizantină a apostolilor
slavi era lipsită de "tendinţe politice similare. Aceasta o consideră
autorul ca cea dintâiu reacţiune naţională instinctivă
contra germanismului catolic, care ameninţa cultura populară
slavă.
Conflictul permanent între Germani şi Cehi a făcut, ca
sentimentul naţional al acestora să continue a se afirma instinctiv
ca aversiune faţă de elementul german, manifestându-se
pe la 1300, chiar şi în forme literare, în cronica rimată
a cavalerului ceh Dalimil. După înfiinţarea Universităţii din
Praga (1348) sporind numărul intelectualilor cehi, cari «începură
a instrui poporul în limba maternă, instinctul naţional
deveni mai puternic. Mişcarea reformatorului Ioan Hus lărgi
abisul între Germani şi Cehi. Husiţii luptau nu numai pentru a
libera „adevărul cuvântului divin" din cătuşele papismului, ci: