UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

572 IV. DRÄGANU
107) din eger -f- mag. vechiu — (b)egy < vigy < vid „Gewässer",
este greşită, (cf. Magyar Nyelv, XX — 1924, p. 144).
Codlea nu poate derivă din Cotonea (Sieb., 125), ci este cu
siguranţă un nume de persoană de felul lui Bârlea, Bortea, Muşlea,
Şteflea, Sfdrlea, etc., deşi nu-i putem vedea clar radicalul.
Aşa trebue să fie de altfel şi Dorolea, care nu poate deriva din
săs. dur + rom. valea deşi se chilamă Dur-bestricz (Sieb., 141—
142 şi 254), ci mai curând din slav. dor - „a smulge" (cf. Dorna,
după Densuşianu, Gr. d. Ţ. Hat-, 57: < slav dor- + plur. na
„vârtej de apă", „bulboană", după Weigand, XXVI—XXIX. Jahresbericht,
84 „frisch gerodetes Land" -f- suf. -olea 1 ).
Cât priveşte pe Codo latji (pe dealul Codlei), fiind identic cu
Faţa Codärlachi, este evident o greşală în loc de Codorlatii = Co-
-dârlatei, fem. lui codărlat < codârlă (< coadă).
Derivarea ungurescului alakor din rom. alac > alacuri
(Sieb., 130) a dat-o, înaintea dlui Dicu'lescu, Cihac, II, 475, Edelspacher,
Nytud. Közl. XII, 95, Alexics în Magyar Nyelvör, XXXIV,
198 (cf. Szinnyei, ibid., XXI, 27, 387: < rom. diacul cu diisimilaţie;
Gombocz-Melich, MEtSz., 59.)
Vraniţa poate fi atât diminutivul slavului vrana „Krähe"
(Sieb., 157), cât şi vranită (vragniţă, vramniţă, vraniţă) „Tor"
< slav. vratnica „Torflügel" cf. Tiktin, DRG, 1774).
Derivarea lui cocor (şi cocostârc) din gr. y.6xvoj „Schwan",
lat. ciconia „Storch" (-)- slav. strk „Storch") este imposibilă.
Cred că am dat adevărata etimologie a acesor cuvinte în Dacoromania,
V, 341—344 (< slav. kokorî „kraus, struppig" şi strükü
„Stroch").
Torogleşul nu poate derivă din ung tor < sl. tur „Auerochse"
+ ogleş(u\) = rom. ocoliş(ul), deci „Bezirk, Umkreis (wo
tor sind)", cum crede dl Kisch (Sieb., 169, Ban. 26), împreună cu
• dl Opreanu, Contribuţiuni la top. din ţinutul Săcuilor, 160, ci din
ung. torok „gât şi prăpastie, hău" (cf. a hegy torka) sau török
„Turc" -f- Ies „ pândă".
Obreja n'-are a face cu obraz „Wange", oi derivă din slav.
obrei < breg% „ripa", , Collis", cf. Fr. Miklosich, Die slavischen
Ortsnamen aus Appellativen, II, p. 228 [146], Nr. 27.
In Obor este greu să vedem pe Avar (Sieb., 181), cât timp
avem apelativul obor, 1. „(Vich-(Gehege, Hof", 2. „Markt(platz",
'3. „am Rande eines Netzes befestigte Schnur" etc. < slav. obor
(vezi Tiktin, DRG., 1071—72).
De asemenea e greu să tragem vreo concluzie în privinţa
Gepizilor din Vale Gepud(u) dată de Lenk, II, 1 (Sieb., 183), cât
*) O poreclă, derivată cu suî.-elea, nu diminutiv al lui
ipizdă, este Pizdelea din Runcul Pizdelii (Sieb., 178).