06.11.2013 Views

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

J)ÄR1 <strong>DE</strong> SJUAMĂ 613<br />

Împotriva Prusiei, împărăteasa urmărea scopul, să câştige timp<br />

spre a potoli mişcarea ortodoxă, fără a renunţa o clipă măcar<br />

la gândul ei <strong>de</strong> a menţine şi răspândi mai <strong>de</strong>parte catolicismul<br />

jprintne Români. Situaţia ei era <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> grea; <strong>de</strong> aceea s'a simţit<br />

în<strong>de</strong>mnată a impune şi episcopului unit din Blaj Petru Pavel<br />

Aron, să <strong>se</strong> abţină <strong>de</strong>la prigonirea ortodocşilor.<br />

La 15 Sept. 1759 scria iezuitul Emil Pallovics contelui<br />

Bethlen, preşedintele cancelariei aulice transilvane din Viena,<br />

-că <strong>de</strong>cretul din Iulie n'a -adus nici <strong>de</strong>cum pacea între Români,<br />

-ci a răscolit din nou sufletele; nici una din condiţiile lui n'a<br />

.fost împlinită, <strong>de</strong>oarece „şismaticii" continuă neiîmpie<strong>de</strong>caţi să<br />

•ocupe bi<strong>se</strong>ricile luate <strong>de</strong> uniţi.<br />

La 7 Octomvrie guvernul ar<strong>de</strong>lean trimite comisari 1 ) să<br />

• explice corect cuprinsul <strong>de</strong>cretului, insistând pentru aplicarea<br />

dispoziţiilor lui în <strong>se</strong>nsul intenţiunilor curţii din Viena. Rămâne<br />

Insă fără nici un rezultat măsura aceasta.<br />

Contele Bethlen propune (6. I. 1760) să <strong>se</strong> amâne trimiterea<br />

episcopului exempt in Ar<strong>de</strong>al, ori să <strong>se</strong> renunţe cu <strong>de</strong>săvârşire la<br />

proiectul acesta, <strong>de</strong>oarece toate mijloacele blân<strong>de</strong> promi<strong>se</strong> prin<br />

•<strong>de</strong>cretul din Iulie 1759 au rămas fără nici un efect la „acest popor<br />

atât <strong>de</strong> îndărătnic şi încăpăţînat când e vorba <strong>de</strong> religiune"<br />

(p. 142).<br />

Ce proporţii lua<strong>se</strong> îndârjirea poporului şi hotărârea lui nesdrunoinată<br />

<strong>de</strong> a <strong>se</strong> împotrivi tuturor măsurilor aplicate <strong>de</strong> autoi-rităţi<br />

în favoarea uniţilor, <strong>se</strong> poate ve<strong>de</strong>a şi din împrejurarea<br />

că în satul Colun, fiind bărbaţii mai slabi <strong>de</strong> înger, s'au aruncat<br />

femeile în lupta aprigă pentru apărarea ortodoxiei, alungând pe<br />

protopopul unit Lascu din bi<strong>se</strong>rica lor, rupându-i hainele şi<br />

-smuilgându-i părul şi barba. Pentru aceasta au fost pe<strong>de</strong>psite<br />

la 21 Ianuarie 1760 „în piaţa publică" a Sifonului cu câte 12—15<br />

lovituri <strong>de</strong> bicîu următoarele femei: Măria Andrei Toa<strong>de</strong>r, Chiva<br />

"Moisin Roşea, Stana Lazar Stoiia, Măria Iovi Moisiloaie, Ana<br />

-Gavrila Popii, Ana Oni Pop Solomon, Măria Oni Tudor, Stana<br />

Oni Solomon, Mariuţa Oni Joia, Antimia Tomiii Fofelezeanul şi ţăranul<br />

Iova Hudiţă, în locul soţiei sale, care fiind bolnavă, n'a<br />

putut fi <strong>de</strong>sbrăcată şi bătută în piaţa Sibiiului. Autorul încheie<br />

acest mişcător epizod <strong>de</strong>spre „eroismul femeilor din Colun" cu<br />

următoarele reflexiuni: „Sângele va fi ţâşnit cu putere din corpurile<br />

plăpân<strong>de</strong> şi un vaier dureros <strong>se</strong> va fii împrăştiat din piep-<br />

*) Din rapoartele comisarilor rezultă, că în cele mai multe<br />

sate numai preoţii erau uniţi, iar in unele locuri poporul nici nu<br />

» vrut să îngăduie afişarea proclamaţiei: „Aus <strong>de</strong>n Berichten <strong>de</strong>r<br />

Kammissarien erhellet, dass in <strong>de</strong>n meisten walachischen Dörfern<br />

nur die Popen unirt waren, in manchen lioîs man die An-<br />

-echlagung <strong>de</strong>s Patents nicht einmal zu" (p. 159 n. 1).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!