UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

MISCELLANEA
4a
;rile moldoveneşti decât o traducere mai fidelă şi:mai) simplistă
sa acestor bârne? (fig. 3). In proecţie plană „arcul pieziş" şi
„bârna" nici nu se pot distinge. Arcul în genere fiind o, bârnă
-construită cu material de piatră sau cărămidă, care se menţine,
nu graţie coeziunei, ca bârna, ci graţia presilunei asiselor
radiale. Trompa e de fapt o formă mai evoluată a arcului pieziş.
U>acă ea derivă din architectura de bârne, fapt azi demonstrat
şi recunoscut, cu atât mai mult va deriva arcul pieziş care, nu
«este decât o formă primară a trompei
Asemnea arcuri piezişe, echivalente în scopul lor cu ser-
^vilciul ce-'I face trompa, nu există în architectura de piatră a
Altei ţări decât a Moldovei. Aceasta înseamnă un prim punet
Kostryny. (După W. R. Zaloziecky, Qotische und barocke
Holzkirchenbauten in den Karpathenlăndern
-asigurat: forma aceasta e indigenă. Ori, în architecura de lemn
găsim pretutindeni aplicat princiţpiul restrângerei treptate a
-spaţiului, fie prin hârne. paralele, fie prin bârne încrucişate şi
suprapuse. Comparând astfel o secţie a unei biserici de lemn
(fig, 4) cu o secţie longitudinală sau transversală a uneia din
'Bisericile moldoveneşti de tipUl discutat mai sus (vezi fig. 2), se
( 1 ) Asupra acestei chestiuni vezi şi ilustraţiile la I. Ro-
•sintâi, „Pendentifs, trompes et stalactites dans l'architecture
orientale", Paris, 1928, pag. 13—29. In text autorul, revenind
asupra teoriilor vechi, înclină mai mult de a explica aceste
'forme structive din architectura de piatră. Ilustraţiile îneă,
•pentru cei ce nu pierd din vedere architectura de lemn, surit
• concludent*.