UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 691
In consecinţă d. Balş îşi imaginează că architectura moldovenească
a putut naşte numai din infiuinţe străine, ce s'au ciocnit
aci pe teritorul moldovenesc. Influinţele protagoniste ar ii
astfel: 1) influinţa bizantină (privitoare la plan şi boiţi) pătrunsă
pe diferite căi, dintre cari cea prin Serbia e cu drept
cuvânt mai importantă, şi 2) înrâurirea gotică venită din Polonia
şi Transilvania dându-i bisericei elansarea, contra-îorturile
şi chenarele decorative dela uşi şi ferestre (p. 14). Acestor inîluinţe
li-se mai adaugă apoi cea armenească, căreia i-ar reveni
introducerea arcurilor piezişe, (I), şi târziu şi cea rusească
iV. 14).
Astfel autochtonului nu-i revine decât meritul de a fi determinat
anumite modificări impuse de climă şi altele de materialul
de construcţie ce-! putea pune Ia dispoziţe (p. 14—15).
Urmează, cum arătam mai sus, un vast capitol închinat monumentelor
în parte, întovărăşit de multe fotografii, planuri şi
secţiuni, de o valoare documentară nepreţuită şi cari constittuîesc
în ansamblul lor una din cele mai importante contribuţii
la publicarea larchitecturei româneşti. Continuând autorul
apoi cu o analiză a formelor interioare şi exterioare, ajunge
să ne dea dTept rezumat şi chintesenţă a cercetărilor sale
un tablou extrem de util al bisericilor din vremea lui Ştefan cel
.Mare, grupate după caracterilsticele considerate mai esenţiale,
(p. 201). Tabloul e cu atât mai valoros, cu cât el contribué
' foarte mult la lămurirea chestiunei originelor, demonstrând
precis insuficienţa concluziilor anticipate de au/tor în cercetările
preliminare asupra înrâuririlor. De fapt, după cum rezultă
- din tablou,avem cinci grupuri de biserici, dintre cari nici unul
nu poate fi atribuit exclusiv influenţelor presupuse. Aceasta se
trădează şi în observările făcute la rubrica „meşterul". (Vedem
la grupul I, de pildă nota „primitiv", la grupul V, „arhaizanţi",
la altele abţineri de ia da un răspuns). Dar tocmai din acest
: "tablou rezultă că tipul cel mai vechiul şi cel ce apare până
târziu e biserica cu nava rectangulară, aproape pătrată, boltită
berceau pe dublouri, clasată în grupul de altfel, perfect caracterizat
drept „arhaizant", fiindcă acesta, dupăcum am demonstrat
aiurea, (Vezi articolul meu „Pentru origínele architecturei
moldoveneşti" în „Junimea Literară" an. XVII, 1927), e un
tip străvechiu care derivă din archiftectura de bârne aşezate
orizontal (Blockverband), şi prezintă o evoluţie cu paralele interesante
în Ardeal şi în Croaţia, după cum reese din recenta
publicaţie a dlui J. Strzygowski, întitulată Altslavische Kunst,
precum şî în îndepărtata Catalonie din sec. IX—XI.
Tot elementele autohtone, reprezentate de' data aceasta
•prin biserica de bârne cu cupolă de-asupra pătratului, défiguréa-
44*