UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 663
rută la 1573, Giovanni Lorenzo d' Anania deasemenea descrie
ţările locuite de Români. Transilvania e „înainte zisă Dacia";
bogată în mine, — unde pomeneşte ceeace numesc Moţii „ştima /
băilor'": „apar adesea, lucru de mirat, anumite spirite din acelea
cari se chiamă silfi tereştri şi de jos; aceştia, în vreme ce se
prefac că ajută pe lucrători, aci cu râsete, aci eu glasuri, uneori
mişcându-le roţile, ţihându-le funiile şi împroşcând apă şi
făcând năzbâtii, servicii, îşi împlinesc (deşi aceasta se vede rar}
dorinţa lor cea rea, ruinând prin dreaptă judecată dumnezeiască
minele, înăbuşindu-se sărmanii lucrători" (pg. 49). Amestecă
amintiri istorice, pe Trăim, de ex. „.. an timp ce se lupta
cu Geţii, cari acuma sunt Valachii". D. I. crede că d'Anania relevă
cel dintâi petrolul românesc. Insă şi Tranquillo Andreico
(pg. 16), împrejurul Braşovului găsea „mine de un fel de ceară de coloarea
pământului, pe care ţăranii deobieeiu o foloseau în locul cerei".
Şi Liliio Zaccheria ştia că in părţile Valachiiei „se naşte o iarbă,
care e vecină cu marea, din care se face ulei, care se numeşte
medical; dacă se întâmplă să i se dea foc acestui ulei şi se •
încearcă să se stângă aruncând apă pe el, arde mai mult, şi nu
se poate stânge decât cu pământ" (pg. 34). D'Anania (pg. 51) dă.
numele de „bitume, din care fac Valachii foarte bune lumânări,
arzând ceara, al cărei miros îl are, deşi sunt negre". Apoi şi
Botero (pg. 59) şi Borromeo (pg. 68) îi cunosc existenţa. Dar
d'Anania ştie şi altele despre Valachi: nu fac slujba divină •
în greceşte, cum se vede în toată Grecia, servindu-se de limba
slavă (seruiiano), dupăcum întrebuinţează şi scrierea... au idiomul
care le arată originea, fiind jumătate Latini,având şi vorbirea
slavă, care e aproape generală în aceste părţi". Remarcă
stema de bour a Moldovei. O ediţie dela 1582 a fost cunoscută
lui Torquato Tasso, făcând chiar note pe margini.
Dela Guagnini, care, cum se ştie, (P. P. Panaitescu, Infl.
pol., etc.) servi lui Simion Dascălul şi Mirón Costin, e notabil;
„syluae amplissimae (quae Bukouia a faginis arboriibus dicitur)"
(Pg. 54).
Giulio Mancinelli, Antonio Possevino, Giovanni Botero, Relaţia
anonimă, au fost valorizaţi anterior.
Urbano Monte într'un Trattato Universale, ajungând la
ţările noastre amestecă ilarăş ştiinţă veche cu veşti contimporane,
fără a prezenta interes special. Federico Borromeo în Geografia
Universale aduce câteva ştiri mai vrednice: „ţăranii
(Transilvaniei) sunt din cauza abundanţei dezordonaţi şi supuşi
infecţiilor din negrije". „Valachi fură vechii Geţi" (pg. 68)) —
ca şi d'Anania.
Cu mult mai bine informat este Giovanni Antonio Magini, a
cărui Geografie apăru la 1596. Are şi harta Transilvaniei, dato-