UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

738 j. CRĂCIUN
că — în urma diferenţelor de material în plus, sau a diferenţelor
în relatarea aceloraş informaţii — nu poate fi vorba de o utilizare
a cronicii în versuri a lui Matei al Mirelor de către Stoica Ludescu,
pentru evenimentele anilor 1601—1618 — după cum s'a
crezut până acum —, ci că ambii cronicari ar fi avut un izvod
comun, cum ar fi presupusa cronică a Buzeştilor. Asemănările,
la început, s'ar explica prin folosirea comună a cronicii Buzeştilor,
iar vremea, delà care înainte aceste două se deosebesc, ar
fi un indiciu pentru sfârşitul cronicii Buzeştilor.
In lucrarea de Seminar a dlui Gh. Duzinchievici: „Propaganda
cistercită printre Români, în legătură cu cronica lui
Albricus Trium-Fontium", se analizează cinci ştiri din cronica
lui Albricus, urmărindu-se propaganda cistercită printre Cumani
şi Români. Ştirile sunt din anii 1227, 1228, 1235, 1237 şi
1239. Autorul crede, că în arhiva delà Cîtaux din Franţa — mănăstire
a^mamă a mănăstirii Cârţa delà noi — ar mai putea fi
material privitor la istoria Românilor.
Dl. I. Minea dă 25 „Regeşte de documente moldoveneşti
(1508—1590)", şi „Un uric delà Aron Vodă 8 Dec. 4594", în
care e şi lista marilor dregători domneşti. In „Despre lupta delà
Teleajen (Oct. 4600/' se pun în discuţie —din prilejul găsirii unei
circulari a lui Zamoiiski de către dl. Minea la Sighişoara —• unele
ştiri despre lupta lui Minai Viteazul cu cancelarul polon la Bucov-Teleajen.
Circulara e publicată şi în Hurmuzachi; în lectura
dlui Minea se aduc unele modificări şi eomplectări.
Dl. Anton Mesrobeanu publică o serie de 65 „Documente
din Arhiva Vaticanului referitoare la Mihai Viteazul", fondul
Nunţiaturii din Veneţia, din anii 1598—1601. Autorul promite a
mai publica şi altele.
Dl. Th. Holban tipăreşte un „Document moldovenesc din
anul 4610".
In „Complotul boeresc în contra lui Ştefăniţă-Vodă" dl.
I. Minea urmăreşte, la început, formarea unei opini publice boiereşti
în Moldova, care la mijlocul veac. XV exista. Boierimea
s'a întărit sub Ştefan-cel-Mare şi Bogdan-cel-Orb, şi-a câştigat
prestigiu şi căuta să-şi impună păreri în conducerea trebilor
publice.
Ştefămiţă s'a lovit de personalităţi dârze, cum a fost Luca
Arbure, pe care-1 ucide împreună cu fiii săi. Boierii s'au speriat
de fapta voevodului şi se răscoală la 7 Sept. 1523. Motivul răscoalei
nu s'ar putea preciza (p. 207).
La sfârşit se arată îngrijorarea din Polonia şi Ungaria,
faţă de neliniştea din Moldova, care ţară, în urma neînţelegerii
dintre boieri şi Domn, s'ar putea desface de tabăra creştină şi ar
însemna un mare pericol pentru Poloni şi Unguri.