UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

'748 /. CRĂCIUN
In „Chestiuni practice de cronologie româneasca veche- dl.
G. Nicolaiasa dă un sistem practic şi simplu pentru raportarea
•cu uşurinţă a anilor latini (anii delà facerea lumii) la era creş-
•tină (anii delà Christos), cu următoarele preciziuni:
1. Dacă izvoarele sunt moldoveneşti, şi înainte de 1520, se
va socoti stilul delà 1 Ianuarie. (Pot fi unele cazuri,
când stilul e delà 1 Sept., sau 1 Mart.).
2. Dacă sunt moldoveneşti, după 1520, se va adopta cronologia
bizantină complectă, adică anul socotit delà facerea
lumii şi începând la 1 Sept. (Unele rezerve pentru
restul sec. XVI — 1520—1600 —).
3. Dacă sunt munteneşti, indiferent de secol, anul delà
facerea lumii şi 1 Sept.
4. Dacă sunt ardelene de limba română sau slavonă vor
fi datate când după stilul Ianuarie, când după Sept.,
cele latineşti, germane, ungureşti au anul delà naşterea
lui Christos.
Dl. loan C. Filitti prezintă în „Arhondologia Munteniei
-delà 1822—1828" un document, în care se cuprind toate boieriile
acordate de Grigorie D. Ghica, primul Doimn pământean al
Ţării-Româneşti, delà 1822 până la sfârşitul domniei, 1828. Unele
boierii se dădeau „cu caftan", altele „prin sărutarea de mână"
• a Domnului, fără să fie o regulă precisă.
In „Divane domneşti din Muntenia în sec. XV-lea. Dregători
şi boieri. 1389—1496", de dl. George D. Florescu, se urmăresc,
pe bază de diferite acte domneşti, toţi boierii şi dregătoriile
lor, delà Mircea cel Bătrân până la Vlad Vodă Călugărul.
Dl. C. Moisil precizează, în „Studii de sigilografie românească",
că în ţările române sigiliile au caracter heraldic,
spre deosebire de Apus, unde pe sigilii erau reprezentaţi seniorii
respectivi. In veac. XVII şi XVIII se găsesc, mai ales în Ţara-
Românească, şi sigilii icoiiografice de mari dregători, reprezentând
figura dregătorului sau însemnul dregătoriei.
Se descriu şi reproduc trei tipuri de sigilii iconografice cu
figurile câtorva vornici mari, apoi altele cu însemnele dregătoriei.
Sunt şi sigilii domneşti cu stemele judeţelor, cari se găsesc
în ambele Principate în special la sfârşitul veac. XVIII şi
începutul veac. XIX.
Dl. Mihail Popescu arată, în studiul d-sale „Capetele
de Arabi în stema Basarabilor", că în presupusa steamă a Basarabilor
capetele de arabi sunt invenţii ale occidentalilor, necunoscători
ai Principatelor Române. Delà Basarabi nu ne-ar
îi rămas nici o stemă cu capete de arabi şi constată cum în
Apus — la Hulsius: „Cronologia", scrisă la 1597 — se reproducea
de pildă, spre sfârşitul veac. al XV-lea, tot o stemă cu capete de
;»rabi, când în acest timp stema adevărată — a lui Mihai Vi-