UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

406 OLIMPIU BOITOŞ;
declarat râsboiu Ungurilor, luptând, sub conducerea lui lancm
cu multă vitejie si afirmandu-.şi astfel dreptul la o viaţă naţională
autonomă. Dacă Ungurii ar fi primit, dela început,,
prietenia Românilor, pe bază de egalitate, cum li s'a oferit,,
poate că alta era soarta răsboiului lor îndreptăţit împotriva
Austriei şi cu siguranţă că alta era evoluţia raporturilor dintre
aceste două popoare din centrul Europei, decât cea cunosută..
Dar, vorba manualului, Ungurii atât în 1848, cât şi. mai târziu,
nu admiteau autonomia şi libertatea, naţională decât pentru
ei singuri.
Mişcarea Românilor din Ardeal este ignorată şi la pag...
225, umde se vorbeşte despre începutul înfrângerii Ungurilor,
atribuindu-se această înfrângere numai armatelor 'imperiale
din nord şi nord-vest şi armatelor croate şi sârbeşti din sud
şi sud-vest. Românii erau şi ei pe poziţiile lor inexpugnabile
în Munţii Apuseni ai noştri, adecă în răsăritul Ungariei.
Mai multe ovbesrvaţii avem de făcut referitor la capitolul
IX, despre „chestiunea orientală", unde este înglobată şi istoria
Principatelor române, devenite mai târziu Principatele Unite
şi apoi regatul România.
In acest capitol se vorbeşte, pe larg, despre revoltele şi
luptele pentru independenţă, împotriva stăpânirii turceşti), ale
Sârbilor şi ale Grecilor, povestindu-se evenimentele de pe la
începutul veacului, câtă vreme Românii sunt observaţi mai de
aproape numai în preajma unirii din 1859, deşi în introducerea
la mişcările de renaştere ale acestor popoare cei dintâi sunt
numiţi Românii. Se scapă din vedere, anume, mişcarea revoluţionară
a lui Tuclor Vladimirescu, din anul 1821, când Grecii
pregăteau şi ei o armată revoluţionară, tot pe pământul românesc.
Există o mică analogie cu problema Românilor din
Ardeal în raport cu problema ungurească în anul 1848. Grecii,
şi ei se gândeau numai la soarta lor, iar Românii din Principate,
lipsiţi de autonomie naţională şi greu apăsaţi de „suzeranitatea"
Porţii, căreia i se suprapunea din când în când
ocupaţia rusească, înainte de a da o mână de ajutor Grecilor,
trebuia să se gândească la propriile lor necazuri: Grecii erau
chtiar poirivnjci emancipării naţionale' a Românilor şi aşa
numai se explică „nenorcifca eşuare", cum o numeşte manualul
*), a încercării Grecilor de a-şi forma o armată naţională
revoluţionară, pe pământul românesc.
Dela 1821 apoi, până la 1848, Românii din Principate au
*) „Sa tentative (de Ypsilanti) echona miserablement".,.
Pag. 415.