UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

• 654 A. DECEI
rezultatele. Conducerea o avuseseră E Stern şi, pe urmă, prof.
Warneke.
La 1919, însărcinat de Pârvan, d. N. reia săpăturile, în
partea care se crede mai mult grecească: porţiunea de teren
dintre cetatea medievală şi oraşul actual.
D. N. stabilind o relaţie între statuia taurului — o frumoasă
marmură din sec. IV a. Chr., găsită anterior — şi câteva dintre
monedele bătute chiar în Tyras de către Greci, pe cari apare
acelaş taur, arată că zeitatea cea mai venerată în această colonie
grecească, deşi zeul Miletului, la plecarea colonilor, fusese
Apollo, era Demeter. Din cauza plauzibilă că hinterlandul Tyrasului
producea preponderant grâne şi struguri. Şi acestei zeiţe
îi fusese închinată această statuă votivă, aflată în locul unde
mai multe amfore mărturisesc o necropolă. Printre obiectele de
marmură găsite sunt: o statuetă priapeică, o placă cu Diana
Agrotera, o inscripţie foarte deteriorată, care deocamdată nu
poate fii reconstituită. S'au găsit apoi câteva obiecte de metal,
fără valoare. Ceramica prezintă vase în relief, matrice pentru
măştişoare de Sileni, amfore greceşti şi diferite peceţi pe fragmente
de amfore, cărămizi şi ţigle, cari arată o provenienţă fie
din Rhodos, fie din Tasos, fie din Cridos. Partea cea mai interesantă
o prezintă cărămizile cari dovedesc existenţa, în această
parte, a Legiunii V Macedonică, I Italica şi XI Claudia. Prezenţa
lor aci d. N. o aşează în timpul lui Adrian când, sub presiunea
Sciţilor şi Sarmatilor, „lagărele celor trei legiuni din
Moesia inferioară nu fură transferate la nordul Dunării, ci în
aceste regiuni fură trimise numai vexillationes compuse din
contingente luate din aceste legiuni" (pg. 414). Câteva alte lucruşoare
completează lista celor aflate, atrăgându-se atenţia a-
supra importantelor rezultate probabile ce le vor da noile săpături
în această regiune, cunoscută de antici sub numele de
solitudo Getarurn.
AUREL
DECEI.
Claudiu Isopescu, Alcuni documenti inediţi della fine del
Oinquecento, în Ephem. Dacoromâna, II (1924), pg. 460 sqq.
Un număr de 31 documente, din Arhiva Vaticanului, fondul
Borghese, referindu-se la „istoria civilă a provinciilor române
din luna lui Noemvrie 1594 până la Miai 1595" (pg. 460).
Documentele sunt în limba latină şi italiană; o valoare excepţională
nu prezintă; confirmă şi compltează câteva date cunoscute
din epoca lui Mihai Viteazul. Aşa de ex. se întăreşte data de
29 Octomvrie 1594 pentru incursiunea Tătarilor (pg. 462) — în
introducerea care precedează documentele —, cari, retrăgându-se,
lasă în Ungaria 6000 soldaţi. Intr'un doc, Moldova şi