UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 693
jfcine monumentele. Astfel studiul cuprinde bisericile, mănăstirile,
singuraticele clădiri anexe păstrate, precum sunt clopotniţe,
turnuri de apărare, paraclise ş. a. m. d.
Dacă pentru epoca lui Ştefan cel'Mare problemele se condensează
toate în întrebarea, cum şi de unde au venit primele
imbolduri pentru construcţia în piatră, şi cui se datoresc elementele
formale constitutive, pentru sec. XVI-lea problema principală
se rezumă în întrebarea: cum au evoluat elementele înjghebate
în epoca anterioară. Desprindem din bogatele analize
ale d. G. Balş următoarele constatări: în înfăţişarea generală
a planului apar adausuri neobişnuite în epoca iui Ştefan cel
Mare. Astfel ia bisericile mănăstireşti, menite să fie şi loc de
odihnă pentru ctitori, se intercalează între naos şi pronaos o
încăpere a mormintelor, de înfăţişare simplă, rectangulară, cu
• o boltă semicillindrică transversală, iar de-asupra acestei încăperi,
mai joase de cât nava şi tinda, o cameră utilizată ca veşmântariu.
Un alt adaos frecvent, caracteristic de data aceasta
nu numai pentru bisericile de mănăstiri şi ctitoriile domneşti,
e exonarthexul, care precede pronaosul, şi care e fie închis fie
deschis, asemănător unui pridvor. In cazul prim se întâmplă
ca de pildă la Suceviţa, că acest exonarthex la rându-i mai e
precedat (pe laturile din spre sud şi nord, unde i3e găsesc uşile)
de câte un pridvoraş deschis. Deci planul păstrează în esenţă
încăperile principale din vremea lui Ştefan cel Mare, cărora
le mai adaugă după necesitate o cameră mortuară,. un exonarthex,
un pridvor. Bolţile cari acoperă aceste încăperi, sunt
cu privire la absida altarului, navă şi tindă aceleaşi ca şi pe
vremea lui Ştefan cel Mare, cu deosebirea doar că apare combinaţia
între pandantivi şi arcuri piezişe şi în pronaos, boltit
înainte vreme cu o calotă simplă, largă. Afară de acestea sistemul
bolţilor moldoveneşti devine mai complicat, mai decorativ.
In schimb încăperile adause (camera mortuară şi exonarthexul)
sunt acoperite cu diferite feluri de bolţi; pentru camera
mortuară e mai caracteristică bolta semicilindrică, transversală,
deşi la una din primele biserici la care apare această încăpere,
la Dobrovăţ, camera mortuară e acoperită cu o calotă
mititică de tot, fiind restul spaţiului învelit în arcuri longitudinale
şi transversale. Exonarthexul e acoperit când cu o calotă
pe bolţi moldoveneşti, când cu boltă semicilindrică cu penetraţii.
Un element necunoscut la bisericile de piatră din epoca
lui Ştefan cel Mare, şi care element e menit să dea un aspect
cu desăvârşire deosebit unora dintre bisericile sec. al XVI-lea e
pictura murală exterioară. In sec. ial XV-lea şi la începutul sec.
al XVI-lea înfăţişarea exterioară ia bisericilor era dominată de
liniile lîtructive, profilându-se clar soclul şi articularea pere-