UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 601
aui Hatvani zicând cu dispreţ: „Luaţi-o tâlharilor. Pentru asta
vă luptaţi voi, nu pentru libertate. (Nesztek răblok, ezert kiizd-
46k ti, nem a szabadsâgert). Deodată cu Buteanu fu spânzurat
şi preotul din Iosaş, împreună cu primarii diin Iosaş şi Iosăşel
{p. 81—82).
Autorul a utilizat la întocmirea acestei lucrări, pe lângă
puţinul material informativ risipit în diferite publicaţiuni, şi un
număr considerabil de corespondenţe (cumpărate pentru muzeul
din Deva deli profesorul din Orăştie: Fraucisc Firtos), precum
si rapoarte şi documente inedite copiate din arhivele Vienei şi
din actele muzeului ardelean. împrejurarea aceasta face ca biografia
prefectului-martir Ioan Buteanu să se înfăţişeze din punct
de vedere ştiinţific în condiţiuni lăudabile. In ce priveşte valoarea
ei educativă, aceasta e mai presus de orice îndoială. Deaceea
apare o a o lucrare din cele mai potrivite pentru buna îndrumare
a educaţiei tineretului.
I. L.
Ioan Boroş, Constituţia. Societate secretă română în Lugoj,
1830—1834. Lugoj, 1928.
înainte de 1830 se constituie la Lugoj o societate secretă
cu scopuri politice. Membrii acestei i3ocietăţi erau preoţii ortodocşi:
Dumitru Petrovici (asesor consistorial şi profesor de teologie
în Vârşeţ) Ioan Lăpădat, preot în Lugoj, Constantin Popovici
capelan în Lugoj, Ştefan Bercean diacon, precum şi mirenii:
Dumitru Faur nobil, Teodor Stefanovici, Ioan Teodor
{Roşu), Ioan Vancea, Damaschin şi Iosif Nedelcu, Gheorghe Bercean
şi Radu. Ei ţineau consfătuiri secrete în casa lui Nedelcu.
Când a fost descoperită acţiunea subversivă, au ars actele şi corespondenţele.
Procesul criminal, ce s'a pornit împotriva lor, a
durat aproape 4 ani; în acest timp au fost deţinuţi şi maltra-
:
taţi, dar prin sentinţa tablei regeşti din 1834 au fost puşi în libertate
cu excepţia preotului Ioan Lăpădat,.asupra cărui! apăsau
învinuiri mai grele.
Actele de proces nu s'au păstrat în întregime; deaceea autorul
nu poate stabili cu certitudine caracterul şi scopul socie-
- taţii lugojene Constituţia.
I. L.
Sebastian Stanca, Biserica ortodoxă din Sebeş. Cluj. 1928.
Implininduise la sfârşitul anului 1928 un secol dela sfinţirea
noii biserici ortodoxe, edificate în Sebeşul săsesc, prin stăruinţele
extraordinare ale protopopului Zaharia Moga şi cu ajutorul
efectiv al fratelui său, Episcopul Vasile Moga, păr. Stanca
a publicat această scriere comemorativă, dând informaţiuni preţioase
despre luptele, ce le-au purtat preoţii şi credincioşii ace-