UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

612 I. LUPAŞr
Măria Teresia înspăimântată de acest act „sediţios" insistai
pentru rezolvarea chestiei ortodoxe din Ardeal, de unde soseau.
alte jalbe arătând că Românii ortodocşi „se bat cu popii uniţi*;
ca cu nişte fiare selbatice". Uhlfeld spunea în conferinţa min.
din Viena (10. XII. 1758) că nu se teme de emigrarea Românilor
în Rusia, deoarece „Românul din Transilvania nu cunoaşte altă
ţară în afară de Muntenia şi Moldova" (p. 118). La 13 Dec. 1758'
Măria Teresii aviză pe Nenadovîci, să nu se mai amestece îit'
Ardeal, unde va fi numit un episcop neunit cu salar din vistieria
statului. In acelaş timp exprima guvernul ardelean părerea,
că deoarece există în Ardeal episcop român instituit legal, nu somai
poate admite al 2-lea episcop, căcî ar fi contra legii....
ni.
Pătrunzând în Ardeal vestea, că mitropolitul Nenadovici va.
trimite în curând pe fostul 3ău vicar Partenie Pavlovici (un
cleric foarte învăţat, născut în Silistra, a funcţionat câtva timp,
şi ca preot ortodox în Viena), mişcarea împotriva uniţilor se
intensifică. Ţăranii din Orlat alungară, după Crăciunul anului.
1758, din biserică pe preotul unit Bucur, chemând în locu-i pe.
preotul ortodox Urdea din Sibiel, cei din Gurarâului procedează
la fel, cei din Saeel alungă şi bat pe popa Oprea, în Sacadate,
în fruntea ţăranilor ortodocşi păşeşte curajos Onea Tomii Prie,
iar popa Stan din Glâmboaca, fiind sufletul mişcării populare din.
valea Hărtibaciuilui, îndeamnă pe toţi sătenii să iscălească pentru
episcop ortodox şi oeice au iscălit odată „nu cumva să se
îndoiască pentru lege", apoi în adunarea (soborul) din Glâmboaca
pune pe popa Ilie să citească o diplomă din 1754, ce ar fi fost
scrisă româneşte şi semnată de Măria Teresia, care acordă Românilor
ortodocşi/toleranţa religioasă. Autorul afirmă că diploma,
aceasta, reprodusă la istoricul maghiar Petru Bod, ar fi un falsificat
al iezuitului Emeric Pallovics, care trimetea regulat din.
Sibiiu la Viena denunţuri despre mişcarea Românilor. Iar în
ce priveşte intenţia, din care a izvorât acest falsificat, presupunecă
iscusitul iezuit a voit să-i compromită pe Români la curtea
din Viena şi să împiedece publicarea unui decret de toleranţă
religioasă pentru ei.
Şî-a ajuns scopuL întrucât decretul Măriei Teresia din 13'
Iulie 1759 adevărat că aruncă vălul iertării asupra celor întâmplate
până atunci şi promite mijloace mai blânde, însă numai
pe seama celor ce se vor cuminţii; nu admite nici un fel de
toleranţă pentru cei ce se vor lăpăda în viitor de unire. Puneapoi
următoarele condiţiuni grele: să li se restitue uniţilor toate
bisericile şi proprietăţile bisericeşti, să nu mai fie insultaţi, nici
îndemnaţi Ia defecţiune. Fiind încurcată în războiul de 7 anii