UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

552 N. DRAG AN U
din greceşte, şi două versiuni din prorocirea Savilei. In acest
capitol se ocupă amănunţit de „Melhisedec".
XV. „Prorocirea Savilei 1 " (pp. 116—121). Se arată cine au
fost Sibilele, câte au fost, rolul genului sibilic în literatura
populară şi se insistă asupra celor două redacţiuni româneşti:
1. una, tradusă pe la începutul secolului XVII din versiunea
slavă — medio-bulgară — scrisă la noi, cuvânt de cuvânt (manuscrisul
Acad. Rom. nr. 649, reprodus de Miletic şi Pamfile,
Ion Creangă, IX, pp. 157—159, şi cu foarte puţine modificări,
în Codicele de la Cohalm); 2. alta, cu totul deosebită şi mai
amplificată, tradusă după o versiune sârbească, făcută în Ţara-
Românească, tot la începutul secolului al XVII-lea, şi păstrată
în manuscrisul Acad. Rom. nr. 1436, copiat între anii 1693—
1703!).
Pentru erminii în legătură cu silabele se putea cită şi
lucrarea românească a lui V. Grecu citată mai sus (cap. X),
pp. 134—135.
XVI. „Lemnul crucii" (pp. 122—136). Afară de versiunea
din secolul al XVII-lea, semnalată de Gaster (a manuscrisului
nr. 469 din Bibi. Academiei Române), dl Cartojan mai studiază
o versiune, păstrată în manuscrisul nr. 3813 al aceleaşi biblioteci
şi datând din aceeaşi epocă. Legenda „lemnului crucii" se
găseşte acolo alături de cea a „capului lui Adain" şi a „celor
doi tâlhiari" între care a fost răsitignit Mântuitorul. Aceste trei
legende alcătuesc un adevărat ciclu, fiind strâns legate de
olaltă. Acest ciclu a pătruns adânc în literatura populară, având
paralele în basme şi legende. Legenda despre „aflarea Sfintei
Cruci", care este cuprinsă în viaţa împăratului Constantin,
cetită şi astăzi în bisericile noastre în ziua de 21 Maiu, a fost
intercalată şi în învăţăturile lui Neagoe Vodă Basarab cătră
fiul său Teodosie.
XVII. „Legende hagiografice" (pp. 137—144). Se arată originea
din vieţile de sfinţi, se determină caracteristicele distinctive
ale acestui gen literar şi prin ce se leagă el de literatura
populară. Se insistă în special asupra laturei miraculoase
a legendelor hagiografice şi asupra rolului lor în formarea
vechiului misticism al sufletului românesc. Materia acestor legende
se poate deosebi în: vieţi de martiri şi vieţi de asceţi.
XVIII. „Legenda Sfântului Sisinie' 1
(pp. 145—155). Este atesx
) Asupra Prorocirii Savilei cf. acum merituoasa lucrare
a d-lui Dan I. Simionescu, Sibilele în literatura românească
(Extras din: Contribuţiuni privitoare la istoria literaturii române:
Epoca veche), Bucureşti. 1928, scrisă din îndemnul şi
subt, supraveghierea d-lui Cartoian.
Am arătat altădată (An. Inst. de Ist. nat-. Cluj, I —1921,
p. 376. că ceea ce a scris d-şoara Eufr. Simionescu despre Co-