UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

688 O. BOITOS
an de revoluţii, ca exilaţi, precum şi folosul ce 1-a avut poporul
român pe urma acestor relaţii, d. Breazu a scris un capitoL
din istoria noastră contimporană.
.\u e întâia oră când un Român se apropie cu veneraţiade
această figură de luptător politic, spre a-i aduce un omagiu..
de recunoştinţă pentru acea parte din lupta sa, care avei drept
obiectiv independenţa poporului român. La centenarul naşterii
lui Quinet, în 1903, am participat şi noi, nu numai prin cuvântarea
ocazională a ministrului nostru la Paris, rostită la festivitatea
delà Sorbona, ci mai ales prin conferinţa plină de elan
a lui T. G. Djuvara delà Ateneul Român din Bucureşti, caret
s'a tipărit pe urmă în broşură. Aceasta se petrecea în România
mică, rezultat parţial al năzuinţelor generaţiei noastre delà 48,
prin care Quinet a făcut cunoştinţă cu poporul român. Pestevreo
15 ani avea să se realizeze idealul în întregimea lui. Ideologia
lui Quinet prevedea acest eveniment, pentrucă el propovăduise
independenţa naţională a tuturor popoarelor, mari şi
mici'deopotrivă, dupăcum în domeniul social propăvăduise libertăţile
individuale. Al doilea omagiu al Românilor pentru
Quinet 1-a exprimat d. lorga, după acest eveniment şi în cadrul.
Academiei Române. D. Breazu e deci al treilea din serie. E demn.
de remarcat că de astădată a vorbit un ardelean, exprimând
sentimentele celor ce măi pe urmă, dintre fiii neamului nostru,,
•au avut prilejul i3ă se bucure de binefacerile ideologiei lui
Quinet.
D. Breazu a căutat să restabilească, în mod cronologic şi
pe baza documentelor autentice ale vremii, relaţiile româneşti
ale lui Quinet şi acţiunea lui filo-română. Documentele acestea,
erau cunoscute în parte, iar altele au fost scoase acum pentru
întâia dată la lumină, din arhivele Parisului. Această cercetare
i-a fost însă de folos numai dupăce a pătrTms cu mintea şi cu
inima în epoca aceea din jurul anului 1848, hotărîtoare în viaţa
atâtor popoare din Europa, printre cari şi al nostru. Poate că
s'a lăsat prea mult furat de atmosfera de entuziasm a acestei
epoci, în care a acţionat Quinet, căci întâile trei capitole din
lucrarea d-lui Breazu reiau mereu aceleaşi idei. Dar ce minunată
e epoca aceasta, când acţiunea cotidiană a politicianilor
profesionişti a fost devansată de „profeţii" vremii, cari au format
opinia publică, noul factor politic! Şi cât eroism au dovedit
oamenii aceia, cari nu se temeau nici de întunecimea închisorilor
şi nici de necunoscutul exilului!
Quinet a fost unul dintre cei mai pasionaţi luptători ii
vremii. F'ără o specialitate bine stabilită — de aceea poate încă
nu s'a încumetat nimeni să-i scrie biografii — el culegea cu
mintea d.",n toate ramurile cunoştinţii omeneşti, se înfrupta
din toate plăcerile scrisului. A scris litsratură, în ver-