UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMĂ 747
Grigore Ureche, Antimiia, „fiind. în cărţi foarte învăţată". In
articolul d-sale „Antimiia, fata vornicului Grigore Ureche'' autoarea
notează, că Grigore Ureche va fi împărtăşit şi ficei sale
atât de învăţată —• „singură, cu mâinile sale a făcut zapisul" —
din cultura dobândită prin Polonia şi documentul ar putea fi
un argument în plus în favoarea ipotezei, că Grigore Ureche
este singurul autor al cronicii ce i se atribuie.
Dl. G. Nicolaiasa în „Ţara Moldovei" tipăreşte o expunere
istorică pe scurt asupra Moldovei, găsită într'un manuscris
miscellaneu, scris de Ierodiaconul Anatolie dela episcopia Râmnicului
între 1774—1778.
Dl. Const. Moisil dă o interesantă „Carte de mărturie
din 1634" în legătură cu moşiile clucerului Barbu Poenariu.
Actul e iscălit de douăzeci de boieri ai lui Matei Basarab.
Miscellanea publică dl. Dr. llie Gherghel (Pascua Romanorurn:
Pabuila Iulii Caesaris? Un capitol din nomenclatura istorică
română, afirmând că „Pascua Romanorum" din cronica
lui Anonymus şi „Pabula Iulii Caesaris" din cronicarul francez
Odo de Dagilo ar fi acelaş lucru, reprezentând păşunea Romanilor
în câmpia Tisei, stăpânită de un principe Iuliu
(Gyula), căruia împăratul bizantin i^a putut da titlul de Caesar,
pentru a-d lega sufleteşte şi politiceşte de interesele casei imperiale
de Constantinopol), I. Minea (Argument nou contra autenticităţii
uricului atribuit lui Iurg Coriatovici; Ştiri noui
despre propaganda catolică în Moldova în sec. XVII), N. C. Bejenaru
(Constantin Vodă Şerban despre imperiali şi Cazaci),
Traian Popa (Desbaterea procesului lui Gh. Şincai şi sentinţa
de eliberare din închisoare), Ştefan Berechet (Când a zidit Vasile
Lupu Biserica Sf. Dumitru din Orhei?), Dr. Andrei Veress
(Despre semnătura latinească a lui Mihai Viteazul, spunând că
nici una din semnături n'ar fi autografe), Dr. Mihail Popescu
(Spicuiri noi despre Horia, Cloşca şi Crişan; Congresul arhivarilor
germani), C. Fierăscu (Un autograf al lui Gh. Asachi), C.
Bănaru (Organizarea Arhivelor Statului), P. P. Panaitescu (începuturile
tipografiei în Ucraina), Constantin Sassu (Bibliographia
Hungariae Histórica), Econ. D. Furtună (Originea cuvântului
„Tartan"). La sfârşit un indice de nume.
An. f927. Nr. A.
Dl. Const. Moisil în „Progresele arhivisticei" arată impulsul
pe care 1-a dat războiul pentru organizarea arhivelor în general.
Cea dintâi reformă radicală a arhivelor după război s'a
făcut în Republica Sovietelor. Pe lângă arhive s'au înfiinţat instituţiuni
pentru o pregătire ştiinţifică superioară, cum e depildă
şi „Şcoala superioară de arhivistică şi paleografie" din
Bucureşti.