UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

730 /. MOGA
facă întâiu „professio fidei catholicae" şi să se resemneze a.,
aşttpta timpuri mai bune, deoarece Vaticanul nu voia să-şi.
creleze,prin sprijinirea Iui Patellaros, un duşman din noul patriarh
Ciril Kontaris, cu care întreţinea relaţii amicale. Abia la
1630, când acesta fu alungat din scaun, papa dădu banii lui Patellaros
şi instrucţiuni lui Schmidt, pentru a-1 ajuta la scaunul
patriarhal, dar fără rezultat. Im, Iunie 1638 fu ales Neophitos,
care făcu în curând loc din nou lui Kontaris. De data aceasta
Patellarios, la insistenţele Vaticanului, trebui să se împace cu
rivalul său, -care în schimbul părăsirei patriarhiei, îi asigură
o rentă viageră de 500 taleri. In anul următor Kontaris fu aruncat
în temniţă şi Patellaros se grăbi să ocupe scaunul vacant
cu ajutorul bailului veneţian Contarino. A ajuns însă prea târziu;
patriarhul cel nou fu >ales în persoana lui Partihenios.
După atâtea încercări neisbutite de a-şi recâştiga scaunul
patriarhal cu sprijinul celor din Apus, Patellaros plecă în Moldova
pentru a recurge la ajutorul lui Vasile Lupul, mecenatul
Biserioeil Răsăritene şi tutorul patriarhilor ei, cari într'un timp
voiau să-i ofere coroana împăraţilor bizantini 1 ) ca celui mai
vrednic a o purta. Privitor la petrecerea lui Patellaros în Moldova,
autorul ne dă puţine informaţiuni. In Martie 1643 Patellaros
fugi in Moldova pentru a scăpa de persecuţiunile patriarhului şi a
se adăposti sub scutul lui Vasile Lupu, la umbra căruia nu se temea
de atacurile duşmanilor (p. 276). In aceeaş lună scrie în
cinstea voevodului moldovean „stiluri" eroice, în cari preamăreşte
milostivenia şi religiositatea lui. Patellaros — afirmă autorul
— locuia într'o mănăstire „Pagoni" în Iaşi, probabil provizoriu,
fiindcă dl Iorga îl dovedeşte a fi stat în mănăstirea Sf.
Dumitru din Galaţi, —• şi trăia din venitele unei biserici de
acolo 2 ). Vasile Lupu avea intenţia de a-1 ajuta pe Patellaros în
scaunul patriarhal. O încercare în acest sens sa făcut întâiu
în Februarie, apoi în Septemvrie 1644, dar deşi Vasile Lupu
reuşeşte să^l alunge pe patriarhul Partenite din scaun, în locul
acestuia fu ales un alt Partenie din Chios *). Patellaros avea să
aştepte acum până la 1652, când plecă la Constantinopol şi —
după precisările autorului — reuşeşte cu banii şi sprijinul voevodului
moldovean, să urce din nou scaunul patriarhiei, deşi pe
foarte scurt timp — 3 zile (p. 219). După două luni, 8 Oct. 1652
Patelîaros se re'ntoarce la Iaşi lângă sprijinitorul său Vasile-
*) N. Iorga: Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit.
An. Ac. Rom. S. Ist. Ser. II, voi. XXXVI, p. 22.
2
) Ibid. p. 223 şi 234.
!) Ibidem, pp. 226—7.