UN PROECT DE CONSTITUŢIE 401 Art. 2. înainte de a se ... - DSpace

DĂRI DE SEAMA 565
nea sufixului -şa în limba română oare mi se pare că na
îfost lămurită de-ajuns 1 ).
Acum mă mărginesc numai să înşir, fără să şi explic, celelalte
nume de localităţi din ţinuturile studiate de dl Kisch (şi
numai din acelea!), derivate cu acest sufix: Apşa (Maramureş),
Babsa (Timiş), Balşa (Hunedoara), Bocşa (Hunedoara), Bocşar
română = ung. Oldhbaksa (Sălagiu), Bocşiţa = Magyarbaksa
(Sălagiu), Bogşa-montană — ung. Nemetbogsăn, Bogsănbănya
şi Bogşa-romdnă = Romdnbogsdn (Caraş-Severin), Copşa-mare
— ung. Nagykapus, germ. Gross-Kopisch, Copşa-mică = ung.
Kiskapus, germ. Klein-Kopisch, (Târnava-mare), Cupşa (Someş)
Dragşina din n. pers. Dragşa (Timiş), Dragşineşti (Caraş-Severin),
Galşa (Arad), Lupşa (Făgăraş, Turda), Păuşa (Sălagiu),
Păuşe (Bihor), Racşa (Sătmar), Tecşeşii din n. pers. Tecşa
•(Alba). La aceste nume a fost atras şi Nemşa (ung Nemeş, săs.
Niemesch).
Fireşte, cunoscând derivarea de mai sus a lui Dipşa, pentru
Deva, ung. Deva, săs. Dimrich < *Devenburg (Sieb., 181—
182), ne vom mai gândi mai curând la srto. djeva < v.-bg deva
-„Jungfrau", care se găseşte şi ca nume de persoană, decât la
dacicul dxwa, care n'ar fi putut da decât da {ci. bava >
**ba > plur bale, etc). ori chiar la celticul deva, care s'ar fi
redus şi el la o singură silabă.
Cum a arătat acum în urmă I. iMelich 2 ), având in vedere
inscripţiile şi documentele, forma latină a lui Ampoiu pare a
fi Ampeium 3
), nu Ampelum, cu -l-, deci el nu poate fi identificat
) Asupra chestiunii cf. Fr. Miklosich, Die Bildung der
1
slavischen Personennamen, în Denkschriften der Wiener Akade_
mie, Phil, -hist- Klasse, X — 1860, Manulineudruck, Heidelberg,
1927, p. 17—18 [231—232]; şi Vergleichende Grammatik der
slavischen Sprachen. II. Stammbildungslehre, Wien, 1875, p. 340—
341; W. Vondrâk, Slavische Grammatik I. Band, ed. II, Göttingen,
1924, p. 633 § 627; G. Weigernd, Die bulgarischen Rufnamen, ihre
Herkunft, Kürzungen und Neubildungen, în XXVI.—XXIX. Jahresbericht,
p. 113, § 6; I. Melich, Az Ărpdd-kori becezö keresztnevek
egy csoportjdröl, în Magyar Nyelv, III — 1907, pp. 165—176;
B. P. Haşdeu, Et. Magn., col. 2392—2395; G. Pascu, Sufixele rom..
Bucureşti 1916, p. 278; S. Puşcariu, Dacoromania, III, p. 821—822,
şi Studii istoromdne, II. Bucureşti, 1926, p. 311, § 273; Norbert
Jdkl, Linguistisch — Kulturhistorische Untersuchungen aus dem
Bereiche des Albanischen, Berlin u. Leipzig, 1923, pp. 23—25
şi 312.
2
) Über den ungarischen Flussnamen Ompoly, in Donum
matalicium Schrijnen, Nijmegen.Utrecht, 1929, pp. 213—217.
) Din acesta s'ar ,fi desvoltat în oarecare limbă, pe care
3
nu vrea s'o numească, dar e „weder slavisch, respective bulgaroislavisch,
noch rumänisch", forma 'Ampei, din aceasta formele
mngureşti Ompej, Ompoj, Ompoly (dacă cuvântul unguresc ar