revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

omânească au fost mai mari decât posibilităţile ei reale. (...) Nu românii
au inventat antisemitismul, ei numai l-au importat prompt şi l-au practicat
– nu arareori, cu pasiune. Franţa a inventatat antisemitismul politic, iar
Germania, antisemitismul biologic şi rasist. România, ca ţară servilimitatoare
cum a fost şi cum este de altfel până astăzi, a primit deodată
amândouă aceste tipuri de influenţă. “
Al doilea studiu, de aproape optzeci de pagini, se referă la
filosoful Constantin Rădulescu-Motru şi este intitulat „De la lupta de rasă
la lupta de clasă.“ Născut în anul 1868, Rădulescu –Motru a trăit 89 de
ani, timp în care în România s-au succedat mai multe regimuri politice iar
Europa a trecut prin două războaie mondiale. „Chestiunea israelită“ l-a
preocupat şi pe el, iar autoarea arată cum, educat în universităţile
germane, gânditorul a fost un om de cultură germană şi un filogerman
declarat. A crezut în Germania până la capăt, iar căderea României în
sfera de influenţă sovietică, după 1944, l-a afectat adânc. În mintea lui
hitlerismul fără antisemitism ar fi fost soluţia optimă pentru Europa.
„Bătrân şi bolnav, frustat şi sărăcit, victimă a luptei de clasă, filosoful a
căutat un ţap ispăşitor pentru suferinţele lui, pe care l-a găsit nu în cauza
ultimă, adică în comunism, ci în evreitatea oamenilor aflaţi la putere. (...)
Ideile politice ale lui Rădulescu-Motru reflectă mersul continental şi local
al istoriei secolului al XX-lea. El şi-a construit filosofia social-politică
treptat, în timp, şi a plecat de pe poziţii de toleranţă, pentru a ajunge în
final pe acelea ale totalitarismului etnicist şi antisemit şi ale inegalităţii
de rasă. Evoluţia lui este în pas cu ideologia politică dominantă în Europa
şi cu influenţa pe care Europa a avut-o asupra spaţiului cultural şi politic
românesc. (...) Modificarea în timp a concepţiei lui Rădulescu-Motru
arată nu doar logica interioară a ideilor, ci mai ales felul cum se smintesc
oamenii aflaţi sub presiunea strivitoare a vremurilor.“ Şi astăzi trăim sub
presiunea smintitoare a vremurilor şi putem vedea cum intelectuali de
marcă ai României se smintesc, dovadă că nu învăţăm mare lucru din
experienţele celor ce ne-au precedat ...
Un alt studiu de întindere, aproape o sută de pagini, este intitulat
„Generaţia 27 între Holocaust şi Gulag“. Noi, cei de după Holocaust şi
Gulag, atrage atenţia autoarea, trebuie să ne luăm precauţii când ne
alegem ideile pe care mizăm şi calea pe care înaintăm. „O asemenea
precauţie este, de altfel, şi una dintre cele mai puternice justificări pentru
asemenea studii: e bine să ştim până unde putem să mergem fără să
cădem în afara umanului. “
Să ne ferim a cădea în afara umanului, cu alte cuvinte să nu
îmbrăţişăm ideologii, doctrine care să ducă la exterminarea semenilor
noştri, aşa cum s-a întâmplat în cazul nazismului sau bolşevismului. Din
păcate, astăzi doctrinele, ideologiile, sunt mult mai rafinate şi aproape că
131