revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

Ca spiritualist necredincios, afirmă Marta Petreu, Noica a pus
cultura în locul Dumnezeului absent şi a identificat realizarea umanului
cu creaţia de cultură. Pasiunea lui Noica pentru creaţie şi strădaniile lui
de-a construi o cultură română majoră fac parte din persoana lui. „La fel
ca şi Blaga, care se simţea posedat de opera sa încă nescrisă, Noica era
prizonierul cărţilor lui care se mişcau în el, al cărţilor pe care se simţea
dator să le scrie şi, în plus, al proiectelor lui privitoare la cultura română.
“
Identificarea sa cu filosofia, l-a făcut să-şi trăiască viaţa după
ideile în care credea, iar tema recunoaşterii a fost una din liniile de forţă
ale felului în care înţelegea existenţa, relaţia cu ceilalţi. Pentru filosof
petrecerea lumii, cum îi plăcea să spună, nu se întâmplă doar pe pânza
vremii ci în adâncuri pe care puţini le înţeleg, iar aserţiunile sale despre
raportul slugă-stăpân sunt de actualitate şi astăzi în societatea globalizată
a multinaţionalelor.
Cele douăsprezece studii semnate de Marta Petreu acoperă o
perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al
XIX-lea şi până în prezent, autoarea abordând probleme spinoase ale
istoriei şi ale istoriei ideilor. Volumul este, astfel, expresia unei viziuni
filosofice şi morale unitare, documentaţia este profundă, iar textele ce au
stat la baza judecăţilor pe care autoarea le emite sunt citate in extenso,
astfel încât cititorul are posibilitatea să judece singur una sau alta din
afirmaţii.
Avem mare nevoie de asemenea studii de cultură românească,
pentru că suntem astăzi (ţară, continent, planetă) la o cotitură şi este
important să înţelegem ce s-a petrecut în ultimele secole pentru a putea
face alegerile optime care să ne ajute să supravieţuim ca neam, ca
umanitate, într-o lume în care să nu mai fim nevoiţi să ne ucidem unii pe
alţii. Din nefericire, aşa cum am mai spus, omul are o memorie scurtă,
învaţă puţin din experienţele trecutului şi este pândit mereu de tentaţia de
a călca, sub altă formă, pe drumuri înfundate. Dar este de datoria
oamenilor de cultură să ne amintească mereu şi mereu de drumurile
întunecate ale omului, de drumurile presărate cu moarte, cu discriminare,
cu exploatare. Iar studiile Martei Petreu se înscriu pe acestă linile a
mărturiilor care ne pot ajuta să facem astăzi şi mâine alegeri bune pentru
soarta neamului românesc şi a umanităţii.
133