revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

Aşadar, în expoziţia de la Strasbourg, se poate spune că prezenţa lui
Victor Brauner e mai mult decât "artistică", el continuând să oficieze
peste timp, enigmatic, atât prin "Himera" deja menţionată, cât şi prin
celelalte două tablouri la fel de uimitoare, "L'Animal moderne" (1942) şi
"Strigoi. La Somnambule" (cu trimitere la legenda somnambulei din
Făticeni), provenite şi ele din colecţia alsaciană. * Pe de altă parte, există
în expoziţie şi o altfel de implicare (indirectă?) a lui Victor Brauner, prin
relaţiile istorico-biografice pe care le-a avut cu anumite piese. Astfel,
printre exponatele tridimensionale sunt etalate câteva "mese rotitoare"
(purtând şi denumirea de "gheridoane" în Europa orientală), folosite la
şedinţele de spiritsm. Or, în copilăria de la Piatra-Neamţ, viitorul artist
cunoscuse un asemenea obiect în casa de pe str. Col. Roznovanu nr. 30,
unde tatăl său organiza şedinţele cu pricina, se ştie. Mai mult, în
"cabinetul de artă grafică", improvizat într-o subsecţiune a expoziţiei de
la Strasbourg, muzeografii prezintă câteva desene executate de mediumuri
celebre (desene ţinând de "arta brută", care i-a pasionat pe
suprarealişti), între care şi acelea din seria "Paysages martiens" (v. foto)
semnate de Helene Smith. Şi aici e momentul să ne amintim că, în cadrul
"Jocului (de Tarot) de la Marsilia", pus la cale de Andre Breton, pictorul
nostru realizase două "cărţi", subiectul uneia dintre ele fiind chiar Helene
Smith! (Iar lucrarea lui Jules Perahim, "L'Arcane 12: le pendu", poate fi
considerată şi ea o prelungire a temei respective).
În sfârşit, parcursul triumfal dedicat suprarealismului se încheie
cu impresionanta statuie din bronz a "Marelui transparent" (Le Grand
Transparent, 1947 - v. foto), creată de Jacques Herold. Ea fusese realizată
special pentru Expoziţia Internaţională a Suprarealismului de la Galeria
Maeght (Paris, 1947), unde a figurat printre cele 13 "altare" (alături de
binecunoscutul "Lup-masă" al lui V. Brauner). "Marele transparent" nu
face decât să transpună într-o variantă materială teoria cristalelor,
cultivată de mediile suprarealiste: o siluetă mistică, asexuată, compusă
din multiplele faţete ale cristalului, susţinând viziunea lui Andre Breton
despre fiinţele viitorului "care provoacă obscur, în lăuntrul nostru, teama
şi sentimentul hazardului" (v. "Prolegomenes a un Troisieme Manifeste
du Surrealisme ou non").
Marea expoziţie interdisciplinară şi monografică "Europa
spiritelor sau fascinaţia ocultului, 1750-1950", de la Strasbourg (care, în
perioada 31 martie - 15 iulie 2012, va fi deschisă şi la Zentrum Paul Klee
din Berna), constituie o performanţă în domeniu şi va fi consemnată ca
atare. Iar prezenţa românească în cadrul ei, cu accentele nemţene amintite
mai sus - un motiv de mândrie: suntem în Europa!
267