revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

umane cu iraţionalul nu s-a rupt după apariţia raţionalismului iluminist.
În detaliu, parcursul expoziţiei se desfăşoară pe trei secţiuni: "Europa
spiritelor, arte şi literatură" (romanticii şi ocultul / simbolismele /
abstractul şi alte expresii ale avangardei / constelaţii suprarealiste);
"Istoria şi iconografia ocultului: o lume de înscrisuri şi imagini"
(încercarea conştiinţei / încercarea transgresiunii / invizibilul vizitat /
fascinaţia morţii ); "Când ştiinţa măsura spiritele" (o lume a tuturor
posibilităţilor / fiinţa umană: obiect al experimentului / oamenii de ştiinţă
şi medium-ul / timpul dezbaterilor şi afirmarea ştiinţei). Exponatele
provin din 126 de fonduri / colecţii instituţionale, organizaţionale şi
particulare aflate în 21 de ţări europene (cele mai multe din Franţa,
Germania şi Elveţia).
Firesc, în acest labirint am căutat prezenţa românească. Şi am
găsit-o! Piesele care ne reprezintă au fost oferite de trei muzee din ţară
(Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, Muzeul de Artă Braşov şi
Muzeul de Artă Craiova), dar şi de muzeele străine care deţin lucrări ale
autorilor de origine română. Numele lor: Dimitrie Paciurea (1873 - 1932,
sculptorul himerelor dintre care impresionează mai ales "Himera
pământului"), Victor Brauner (1903 - 1966), Jacques Herold (1910 -
1987) şi Jules Perahim (1914 - 2008, prezent cu "L'Arcane 12: le
pendu"). Iar faptul că nemţenii ocupă poziţii cheie în secţiunea dedicată
suprarealismului e, de asemenea, îmbucurător.
O "Himeră" (1939 - v. foto) de
Victor Brauner, ieşită parcă din chiar
frazele şefului mişcării ("e posibil ca
viaţa să se ceară decriptată precum o
criptogramă", sau "vă cer să observaţi
că cercetările suprarealiste prezintă o
remarcabilă similitudine de scop cu
cercetările alchimice"), deschide
parada falangei lui Andre Breton (Max
Ernst, Salvador Dali, Andre Masson,
Man Ray, Roberto Matta, Wilfredo
Lam ş.c.l.). Tabloul (ulei pe pânză,
65x50 cm) face parte din colecţia
MAMC din Strasbourg, care deţine 30
de lucrări ale artistului nostru (picturi, desene şi o sculptură). Relaţia lui
Victor Brauner cu oraşul alsacian nu e întâmplătoare şi nici recentă. Să
ne amintim că, în ianuarie 1941, pictorul s-a declarat de origine alsaciană
ca să poată obţine o carte de identitate falsă, cu ajutorul căreia reuşea săşi
viziteze prietenii din Marsilia. Dar legătura cu locul actualei expoziţii
are resorturi mai profunde: preocupările ezoterice declarate şi manifeste
265