revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

sută de documente, etalate în
sălile primelor două nivele ale
clădirii muzeului (pe o suprafaţă
de 2500 m.p.). Sub coordonarea
celor doi comisari ai expoziţiei,
Serge Fauchereau (istoric de artă,
cunoscut în România prin
traducerea cărţii sale Introducere
în poezia americană modernă,
Ed. Minerva, Bucureşti, 1974; col
BPT) şi Joelle Pijaudier-Cabot
(conservator şef al patrimoniului,
directoarea Muzeelor Oraşului
Strasbourg), materialul a fost
distribuit în trei capitole / volete:
1. creaţia artistică (pictură, desen,
sculptură, gravură, fotografie -
sub 160 de semnături) şi literară
care exprimă iraţionalul şi obscurul; 2. tradiţia esoterică revizitată din
perspectivă cronologică, prin textele fondatore şi iconografia imprimată;
3. relaţii între fenomenele oculte şi ştiinţă, evocând figuri de savanţi,
experimente şi instrumente folosite.
Serge Fauchereau: "Credinţa în forţele oculte, benefice sau
malefice, din jurul omului este cu siguranţă la fel de veche precum
umanitatea însăşi, şi, odată cu ea, dorinţa de a le împăca în vederea unor
avantaje. Asta se explică prin teama oamenilor în faţa fenomenelor pe
care nu le înţeleg, cum ar fi moartea sau descompunerea elementelor,
credinţa lor în zei sau în forţele ascunse ca atâtea alte secrete care sunt
cuprinse în natură. Fiind copii, am avut gustul misterului şi al tainei. Neam
bucurat când am reuşit să speriem pe cineva! Dacă toate acestea ar fi
dispărut din noi, n-am fi pierdut o parte preţioasă din visul inerent
condiţiei umane? Din fericire, diversele progrese ştiinţifice şi tehnologice
n-au schimbat şi nu vor schimba nimic. Credinţa că există şi altceva
dincolo de moarte şi de lumea sensibilă, ceva care ne înspăimântă, care
ne veghează şi care vrea să ne conducă urcă departe în timp, în toate
civilizaţiile, pe toate meridianele, cum o mărturisesc cele mai vechi
gravuri rupestre şi primele texte sacre... (cf. "Intervenţia spiritelor", în
catalogul L'Europe des esprits ou la fascination de l'occulte, 1750-
1950, Editions des Musees de la Ville de Strasbourg, 2011, 450 p.).
Din intervalul de timp pe care-l acoperă (1750-1950) şi din
comentariile / explicaţiile însoţitoare, înţelegem imediat că expoziţia are
şi o conotaţie polemică, demonstrând convingător că legătura fiinţei
264