revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

- Cum caracterizaţi, pe scurt, literatura
generaţiei 80 în cadrul mai larg al literaturii
române?
- O generație cu o operă foarte
consistentă, cu un cult al prieteniei pentru
confrații mai tineri, o grupare literară din care
eu ca dramaturg mi-am cultivat și cizelat o
anumită latură poetică a teatrului meu. O
generație în continuarea căreia s-au format
excepționali poeți ca Ioan Es. Pop sau Gabriel
Chifu în a căror versuri se resimte și o anume
dezvoltare de teme teatrale.
- Unde vă întîlniţi şi unde vă despărţiţi de generaţia 80?
- Într-o notă comică mă întâlnesc foarte des și cu această
generație la lecturile publice pe care le organizăm la Zalău la modul
serios poezia acestei generații mă va însoți inițiatic până la sfârșit sau,
poate, la un nou început.
Daniel D. Marin (Bucureşti)
„Optzeciştii au fost târziu luaţi în seamă şi poate şi deaceea
înverşunarea de-a recupera totul”
- Cînd, cum şi prin cine aţi luat cunoştinţă de existenţa unei
generaţii literare numită „generaţia 80”, care a fost impactul cu
literatura acesteia?
- Am luat cunoştinţă de existenţa generaţiei 80 în acelaşi timp în
care am aflat si de nouăzecişti, în urmă cu 14 ani. Citeam mai mult unele
texte ale nouăzeciştilor, pentru că venea Dan Silviu Boerescu prin
Călăraşi, uneori şi Daniel Bănulescu şi aveau discuţii foarte lungi, şi
rămâneam şi eu, „incognito”, până la sfârşitul întâlnirilor literare, ba
uneori şi după, la hotelul unde erau cazaţi. Sigur că eu abia peste 12 ani
aveam să îl întâlnesc din nou pe Daniel Bănulescu şi am şi uitat să îi
amintesc de acele vremuri, când la Călăraşi mai venea cineva. (i-am
cunoscut, tot „incognito”, şi pe Cornel Regman, şi pe Alex Ştefănescu, şi
pe Eugen Simion, şi pe Nicolae Breban şi pe mulţi alţii, veniţi special de
la Bucureşti pentru evenimentele literare organizate de Ştefan Drăghici,
singurul om de cultură din judeţ pe care am avut ocazia să-l cunosc).
După aceea a urmat o lungă perioadă de linişte, iar la facultate, la
Bucureşti, aveam să aflu de la Nina Vasile despre adevăraţii optzecişti,
începând cu Gheorghe Iova, de care nu ştiam încă nimic. Aşa am început
16