revista CONT A nr. 9/2012 - Liviu Ioan Stoiciu

ce aparţin lirismului ermetic. Pe lângă registrul aparţinând confesiunii,
această veritabilă tensiune esopică potenţează statura volumului. Ion
Mureşan are o pregnantă individualitate în peisajul generaţiei 80.Valul
poetic optzecist, pentru a ne referi numai la poezie, propagă mutaţia
limbajului, axându-se pe depoetizare, pe frământările proprii societăţii
moderne. Crispările determinate de angoasă îşi pun pecetea pe structura
textului, puţin prelucrat. Poezia este integrată lumii într-o cheie ironică.
Ironia ca principiu textual.
- Cum caracterizaţi, pe scurt, literatura generaţiei 80 în cadrul
mai larg al literaturii române?
- Literatura tinerilor de atunci se axa pe atitudini ce ţin de
insurgenţă: ironism, prozaism, citadinism, antimetaforism ş.a. Ironia este
diferită de cea romantică, specificul acesteia, la creatorii optzecişti, fiind
implicarea în lume. Este un sens activ, textul lumii şi lumea textului
interacţionând aproape epidermic. Nu mai avem distincţia text-realitate.
Textul are aceeaşi funcţionalitate cu orice element din existenţa reală. În
mod ironic, sunt asumate diverse problematici, atât utopice, cât şi de un
realism pregnant. Se produce o ironică despărţire de trecut. Prin definiţie,
programul oricărei generaţii este un negativ, al unei contestări în sensul
creaţiei. Succesiunea istorică a generaţiilor este polemică. Generaţia 80
nu s-ar fi constituit fără separarea de generaţia precedentă, cea a anilor
60. Dacă generaţia lui Nichita Stănescu a trebuit să producă valori
estetice după o perioadă a deşertului cultural, generaţia lui Mircea
Cărtărescu, având o tradiţie solidă în imediata vecinătate, abordează
aproape obligatoria atitudine a demitizării. Afirmarea este realizată prin
ruptura de generaţia anterioară. Această generație rebelă nu mai păstrează
tradiţia gesturilor integratoare, a urmării unor modele. Dacă Nichita
Stănescu integra, printre altele, modelul barbian, poeţii următoarei
generaţii acţionează dezintegrator, propriu unei asumate poetici realiste.
Intertextualitatea se sprijină pe ironie şi ostentaţie.
- Unde vă întîlniţi şi unde vă despărţiţi de generaţia 80?
- Este pasionantă latura ermetică a generaţiei 80. Partea obscură a
existenţei se revelează cu ajutorul cunoaşterii de tip magic. Realismul
poate fi metamorfozat şi întru rafinament. Primează imaginile siderale.
Fanteziile au la bază profunde alchimizări ale interiorităţii. Sarcasmul şi
ironia vin aici pe fondul unor tulburări fantasmatice, incendiare. Poeţi ca
Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Ion Stratan, Mariana Marin, Călin Vlasie
ş.a. folosesc practici aproape incantatorii prin care îşi explorează
biografiile. Alţi congeneri se integrează comediei lumii şi literaturii,
primând comicul prozaic, uneori chiar în registru carnavalesc.
Luciditatea, pe lângă spiritul ludic, joacă un rol esenţial. Aici, actul
27