Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

DESTEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE
afectiv de la un capit la altul in chiar temeiul nostru? Si cine suntem noi?
Cum anume ne avem in vedere, atunci cAnd spunem ,,noi"? Noi, acest
[104] numar de indivizi umani care s-au adunat in acest spatiu? ,,Noi", in misura
in care aici, la universitate, ne aflim in fala unor sarcini precise pe
care le presupune studiul gtiintelor? Sau ,,noi" cei care, fiind in universitate,
suntem simultan implicati in procesul de educare spirituala? Iar
aceasta istorie a spiritului trebuie glnditi ca o survenire in spatiul german,
sau in cel vestic si chiar in cel european? Sau ar trebui si lirgim si mai
mult cercul in care ne aflam? Ne avem intr-adevar in vedere pe ,,noi", insi.
in ce situatie, cum trebuie delimitata si demarcati aceasti situatie?
Cu cAt largim mai mult perspectiya asupra acestei situatii, cu atat mai
sters devine orizontul in care ne miscam si cu atAt mai indeterminata
sarcina care ne sti in fati. Si totugi, cu cAt largim mai mult perspectiva,
cu atat simtim cum ea se abate mai puternic si mai hotarAt asupra fiecaruia
dintre noi.
Vedem deci ci avem o sarcina clara, de la care in mod evident nu ne
mai putem sustrage. Daca trebuie - si daca vrem -
sa degteptam o dispozitie
afectivi fundamentali, atunci trebuie sa caracterizam cht mai precis
situayia in care ne aflam. Ce dispozitie afectivi trebuie desteptata astdzi qi
pentru noi? Nu putem ri.spunde la aceasti intrebare decAt daci cunoastem
suficient de bine situagia noastra, pentru a sti care este dispozitia afectivi
fundamentali de care suntem stipiniti de la un capat la altul. De vreme
ce miza degteptirii unei dispozitii afective fundamentale este atAt in sine,
cAt si potrivit intentiei sale, ceva esential ;i ultim, aceasta situagie in care
ne aflim trebuie sa ne fie accesibila in cea mai mare misuri. Cum am
putea satisface aceasti exigenti? Daci privim lucrurile mai atent, se vi"-
deste nu numai ci sarcina caracterizdrii situatiei noastre este departe de a
fi ceva nou, ci, mai mult decAt atAt, ci ea a fost deja indepliniti, in diferite
feluri. Noui nu ne va rimAne altceva de ftcut decAt si surprindem caracterizirile
situatiei noastre in carncterul lor unitar si si vedem care anume
este trdsatura ei fundamentald, prezenta pretutindeni.
Daci. vom ciuta sa vedem care sunt caracterizirile explicite (interpretari
si reprezentS.ri) ale situagiei noastre actuale, la care ne-am referit mai de-
[105] vreme, am putea evidentia patru dintre ele, expunAndu-le intr-un mod
foarte succint. in astfel de cazuri, alegerea nu este niciodata straina de o
oarecare arbitrarietate. Aceasta va fi insi neutralizatS. de rezultatele obtinute
in urma cercetirii.