Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

298
CLARIFICAREA ESE,NTEI INDIGENTEI DE LUME
potrivit esentei proprii in aga fel tncAt in acest fapt de a fi intr-un fel
anume sa rezide faptul de a avea o posibilitate - adici faptul de a fi intr-un
fel anume gi faptul de a avea o posibilitate slfie unul gi acelasi lucru. Nici
in cazul ustensilului si nici in cazul organului faptul de a sluji pentru a...
nu este doar un simplu atribut dupa care le-am putea recunoa;te, dupi
cum nu este nici o proprietate care le revine ulterior sau o proprietate
accidentali, una printre alteie, ci, dimpotriva, atAt organismul, cAt gi ustensilul
isi au si isi implinesc esentd in si prin capacitatea de a slaji.
13221 A fi stilou inseamni a fi, intr-un anumit fel, pentru scris. Acesta este
scopul in care este creat sau produs acest ustensil specific pe care-l numim
stilou. Stiloul esre gata lfertigl doar atunci cAnd a dobAndit, prin producere,
aceasra capacitate de a sluji, aceasti putintl determinatl de a oferi o posibilitate.
Producerea ustensilului, ca fabricare in vederea pregitirii sale lWrfertigung),
pregitegte ustensiiul intr-un dublu sens. Mai intii, ustensilul
este gata in sensul ca este fncheiat. Insi caracterul sau de incheiat consta
tocmai in faptul de a fi gata lFertigsein] - a fr gata insemnAnd aici a auea
o pregdtire lFertigkeithaben), a fi apt gi folositor intr-o anumita privinti.
Tocmai acest fapt determinat de a fi fost pregatit prin fabricare lFertiggewordensein]
este ceea ce ii confera ustensilului pregatirea sa, aptitudinea
lGeschicklichkeitl sapenrru scris. Este drept ci in limba germani nu vorbim
despre pregatire lFertigheitl in acest al doilea sens ai sau, cel de aptitudine -
ca indemAn are lHandfertigkeitl de exemplu -, atunci cAnd ne referim la
ustensile sau lucruri, ci doar atunci cAnd ne referim la o activitate umani,
sau poate la feiul de a fi al animalelor. insa, cu toate acestea' nu ma voi
feri sa forgez limbaiul gi voi recurge la termenul depregatire pentru a desemna
modul spectfc al putinyei de a sluji proprii ustensilului, pentru ca
,,pregitire" poate insemna in acelagi timp: a fi fost pregatit in gi printr-un
proces de pregitire sau productie, proces de pregitire care produce gi pune
la dispozitie ceea ce esre gara ficut ldas Fenigel ca ceea ce exista pentru
sine 9i este la indemind, spre a putea fi intrebuintat. Ustensilul ofera posibilitatea
de a sluji pentru a. . ., el are o anumiti pregitire, care isi are temeiul
intr-un procqs de fabricare in vederea pregS.tirii. Ca ustensil. stiloul este
gara de scris. inda el nu are abilitatea de a scrie. Ca stilou, el nt este capabil
si scrie. Ceea ce ne intereseaza aici este si distingem intre pregitire, ca
mod,z/itrtte spectfici d putiTxlei pe bare i-o atribuim ustensilului, 9i abiiitate.
Posibiliragile de a sluji Ia... diferi unele de altele' ca posibilitali, in
functie de caracterul lor posibil. Posibilitatea Pe care o are gi pe care ne-o